Statisticile arata ca, in tarile vecine, creditele neguvernamentale au o pondere mult mai ridicata in PIB fata de cea din Romania. Comparata cu vecinele ei din zona, Romania ocupa ultimul loc, cu un procent de 17,5% din PIB, fata de 30% in Polonia, 33% in Cehia sau 42% in Ungaria.

POLONIA: La fel ca in majoritatea tarilor central si est-europene, si in Polonia cea mai mare crestere din sectorul bancar a venit anul trecut din sectorul de retail. Creditarea a crescut fata de 2003 cu aproximativ 20%, ajungand la peste 60 de miliarde de euro. Evolutia ascendenta a activitatii de creditare de anul trecut vine insa dupa doi ani, 2002 si 2003, in care imprumuturile (atat cele acordate companiilor, cat si cele pentru persoane fizice) au scazut, de la an la an, cu peste 8%.

UNGARIA: Anul trecut a adus pentru unguri o adevarata explozie a creditelor in valuta, care s-au majorat fata de 2003 cu aproape 60%. Volumul total al creditelor acordate de bancile ungare a depasit anul trecut 33 de miliarde de euro, din care mai bine de o treime in moneda straina. Cresterea, venita in principal din sectorul privat, s-a datorat dobanzilor mai bune practicate de banci pentru valuta si diferentialului consistent de dobanzi intre valuta si forint. Din 2000 si pana in 2004, volumul imprumuturilor pentru gospodarii a crescut de mai bine de sase ori.

CEHIA: Conditiile demografice favorabile si ratele dobanzilor mici au condus anul trecut la o crestere de mai bine de 40% a creditelor luate de polonezii de rand. 2004 a fost, se poate spune, anul creditelor pentru locuinte, in conditiile in care cresterea fata de anul precedent a depasit in acest segment 60%. Cardul de credit devine, de asemenea, un instrument din ce in ce mai popular pentru polonezi: la finele lui 2004, numarul cardurilor de credit in circulatie era cu peste 80% mai mare decat in 2003. Per total insa, volumul imprumuturilor (retail si companii) s-a majorat cu doar 12,5% fata de 2003, ajungand la putin sub de 35 de miliarde de euro si 38,8% din PIB. Creditele pentru gospodarii reprezinta acum peste 10 procente din PIB, fata de doar 4,4 in urma cu cinci ani.

SLOVACIA: Intre 2000 si 2004, volumul creditelor luate de gospodarii a crescut de mai bine de trei ori, ajungand anul trecut la aproape 9% din PIB. Volumul total al imprumuturilor pentru companii si retail a depasit anul trecut 11,5 miliarde de euro, in conditiile in care populatia Slovaciei este de doar 5,4 milioane de locuitori. Si in cazul slovacilor, creditele pentru locuinte au fost anul trecut motorul cresterii: dupa cinci ani de cresteri cu trei cifre (in 2000, de exemplu, cresterea a fost de peste 300%), si in 2004 volumul creditelor pentru locuinta a crescut cu aproape 85%. Si totusi, ca procent din PIB, creditul ipotecar este doar de 3,3%, comparativ cu 34% cat reprezinta in zona euro.

SLOVENIA: In pofida faptului ca Slovenia are cel mai ridicat nivel al PIB/cap de locuitor intre tarile central si est-europene, volumul creditelor pentru gospodarii, ca procent din PIB, este cu mult mai redus decat in Polonia si Ungaria si reprezinta doar o treime din nivelul inregistrat in Croatia. O explicatie pentru aceasta situatie ar putea tine de mentalitatea mai conservatoare a slovenilor, spun analistii. Per total, volumul creditelor a crescut in 2004 fata de anul precedent cu putin peste 9%, ajungand la aproximativ 12,6 miliarde de euro, din care o treime erau denominate in valuta.

CROATIA: Apetitul croatilor pentru creditele in valuta (care s-au dublat in ultimii cinci ani) a determinat banca centrala croata sa impuna, in 2003 si 2004, o serie de masuri administrative pentru diminuarea lui. Astfel ca, dupa ce in 2001 creditele denominate in valuta au crescut cu 22,6% si in 2002 cu peste 38%, in 2003 s-a inregistrat o diminuare fata de anul precedent cu aproape 6%. Anul 2004 a adus insa, din nou, o crestere de aproape 25 de procente. Motiv pentru care, mai intai in februarie a.c. si ulterior in mai, banca centrala croata a venit cu masuri si mai dure pentru diminuarea creditarii in valuta.