In Palo Alto Research Center - California (PARC) s-au nascut concepte precum computerul personal, imprimanta laser, biroul digital, interfata grafica a computerului (din care s-a dezvoltat Windows), tehnologia invizibila (incorporata in mobila etc.) si  lista ar putea continua. Dupa 35 de ani de inventii care au schimbat lumea, PARC lucreaza in continuare la inovatiile din biroul viitorului.

Tehnologiile care se dezvolta astazi in Palo Alto sunt atat de avansate incat pana si numele lor raman secrete si rareori se discuta cu voce tare despre ele. Cercetatorii sunt insa incantati sa vorbeasca despre tendintele din domeniul tehnologiei digitale si in special despre industria printarii, spre care s-a orientat de la inceput laboratorul pus la punct de Xerox in 1970.

"Dintre toate inventiile care ni se atribuie, doar povestea mouse-ului este o legenda. Nu l-am inventat noi", a spus Herve Gallaire, presedinte al Xerox Innovation Group si manager pentru tehnologie (CTO) al companiei americane. PARC a fost creat tocmai pentru a ajuta la inventarea si transpunerea in realitate a ceea ce Xerox numea atunci "biroul viitorului". Si tot cu tehnologiile din biroul virtual se ocupa si acum.

"Practic, electronicele viitorului vor fi din ce in ce mai mici, tehnologia mecanica va disparea in favoarea proceselor digitale, iar senzorii si aplicatiile software vor face ca totul sa fie optimizat la maximum", este de parere Gallaire. Calitatea imaginilor printate va creste, atat in privinta culorilor, cat si ca rezistenta in timp, crede oficialul Xerox. "Vrem ca imprimanta sa dea aceleasi culori chiar daca lucrezi cu ea non-stop, si nu ca dupa cateva ore sa inceapa sa aiba tonuri pale", a mai adaugat el.

Mai mult, tehnologia trebuie sa fie invizibila - incorporata in elementele vietii cotidiene, fara a iesi in evidenta, pentru ca utilizatorul sa fie mai multumit, sa se obisnuiasca cu ea mai repede si sa o considere de asemenea un element vital fara de care nu poate trai. Acest concept, botezat "ubiquitous computing", s-a nascut tot in laboratoarele PARC. Centrul de cercetari a avut perioada sa de glorie, la finalul anilor ‘80, inceputul lui ‘90, cand numarul cercetatorilor era de 270. Astazi mai lucreaza aici 160 de oameni. PARC a devenit in 2002 companie independenta si astazi nu mai lucreaza doar pentru Xerox, ci si pentru alte companii mari, dar cu nevoi din arii similare. Din cele 900 de milioane de dolari finantare primite de PARC anul trecut, numai 450 de milioane au venit de la Xerox. "Practic, cheltuim aproximativ cat primim ca sponsorizari. Insa vom deveni profitabili cat de curand, cand tehnologiile dezvoltate ne vor aduce incasari din taxele de licenta", a spus Mark Bernstein, presedintele centrului de cercetare.

Centrul se orienteaza nu numai spre fondurile din domeniul privat, ci si spre sponsorizarile pe proiecte guvernamentale. "Avem specialisti care produc idei, echipe care selecteaza ideile viabile, cei care le transpun in practica si apoi cei care le vand", a explicat Bernstein. PARC a nascut pana acum 40 de companii cu diverse tehnologii, care acum se descurca singure. Numai anul trecut, companiile desprinse au adus "incasari de opt cifre", a precizat seful PARC. Cel mai recent exemplu? Hartia digitala, subiect de discutii intense in ultimii ani. Din PARC s-a desprins Gyricon, companie specializata in productia de astfel de ecrane din plastic, flexibile si care pot prezenta continut text si grafic cu ajutorul unei "cerneli" speciale. La fel, specialistii in managementul drepturilor de autor, ContentGuard, au luat nastere in laboratorul de cercetari din Palo Alto, in urma unei colaborari punctuale intre Xerox si Microsoft.

PARC este interesat si de alte domenii. In urma unui proiect derulat cu Scripps Research Institute, specialistii din Palo Alto au dezvoltat un scaner care poate detecta celulele canceroase in faza de inceput a bolii. "Ni s-a pus intrebarea daca ar fi sa identificati un lucru care maine ar schimba lumea, care ar fi primele zece idei care v-ar veni?"... asa am ajuns la ideea acestui scaner, a precizat Gallaire.

Una din temele principale ale cercetatorilor ramane gestiunea documentelor in format electronic. Aplicatiile sunt in lucru la PARC. 

"Sa presupunem ca avem un document de 400 de pagini, important pentru business. Poate un contract de vanzare-cumparare. Cum faci sa afli rapid care parte din continut este relevanta de fapt pentru tine?", a explicat situatia Hadar Shemtov, manager al laboratoarelor Technology Ad-vancement Group. 

Noile tehnologii digitale vor permite scanarea rapida a documentului, identificarea elementelor constitutive ale lui - titlu, header, capitole, informatii concrete, date, dispozitii legale etc. - cu rezultatul alcatuirii un index electronic, care ordoneaza toate informatiile relevante. Mai mult, tehnologia va transpune documentul electronic astfel incat sa arate aproape identic cu cel de pe hartie, numai ca va avea meniu de navigare simplificata (o bara cu butoane, de unde poti sari la orice pagina vrei, la capitolul care te intereseaza sau la precizarea legala care vizeaza domeniul tau). 

Mai nou, tehnologia digitala este capabila sa citeasca si sa interpreteze notitele de mana facute pe marginea documentului de altcineva, care - sa presupunem - a avut timp doar sa vada in fuga anumite sectiuni si a subliniat ce era mai important sau care ar fi ideile de urmarit. Softul dezvoltat in PARC poate de asemenea sa analizeze semantic documentul, subliniind in culori diferite elemente, care la inceput nu sar in ochi, precum numele celor implicati, faptele concrete de luat in calcul, datele limita, declaratii ale persoanelor implicate. "Va fi o unealta tocmai buna pentru avocati", a apreciat Shemtov.  Divizia care se ocupa de gestiunea documentelor vizeaza mai nou si segmentul cautarii pe Internet. "Atunci cand cauti ceva pe Internet, motorul de cautare nu iti returneaza documentul precis, ci o lista de pagini care au in indexul lor cuvintele-cheie respective. Ce faci cand ai 100.000 de rezultate? Dar cateva miliarde?" - se intreaba Hadar Shemtov. Motorul de cautare nu stie in care dintre paginile selectate se afla informatia solicitata sau macar daca ea exista acolo intr-o forma acceptabila. 

In schimb, softul de cautare specifica tocmai asta face. Doar ca nu se ocupa inca de pagini web, ci de documente de mare amploare pe hartie, care sunt transpuse rapid in format digital. 

"Ar putea lucra cu un flux continuu de informatii in timp real", isi imagineaza Shemtov. Xerox nu a uitat nici industria copierii, care nu mai este in prim-plan, dar ramane o parte importanta a strategiei de cercetare. "Intrebarea care s-a pus a fost cum pot sa scanez si sa transmit mai departe un articol de pe prima pagina din ziar, care are continuarea in pagina 10. Astfel am creat o tehnologie care permite analiza continutului documentelor dupa criterii pur umane: analiza perceptiilor, criterii psihologice, descompunerea lui in elementele constitutive, a explicat Eric Saund, membru al Information Sciences Technology Laboratory. 

Astfel s-a creat un soft care transpune documentele in format electronic astfel incat fiecare element poate fi modificat doar utilizand mouse-ul. Se pot utiliza desene, schite, elemente de text si toate pot fi mutate si reasamblate ca un puzzle, fara nici o greutate. Viitorul apartine aplicatiilor care ne vor da libertatea sa folosim continutul documentelor nu integral, ci doar fragmentele dorite. "Dupa o zi de munca aduni o tona de hartie si vrei sa transpui tot in format electronic, fie ca sunt notite de mana sau alte documente. Dar apoi vrei sa extragi de acolo doar ce te intereseaza", a explicat Saund. 

Cercetatorii mai cauta si un sistem care sa scoata dintr-o serie de documente scanate numai anumite elemente care sa fie introduse intr-o baza de date.  De exemplu, buletinul de vot sa fie scanat pentru centralizarea rapida optiunilor electorale - scanerul sa retina numai numele candidatului votat, nu toata informatia tiparita - zeci de partide si numele candidatilor lor. Desi se feresc sa vorbeasca despre asta deschis, probabil cercetatorii din PARC au deja aceste sisteme in faza de testare. 

Una din devizele celor din PARC? "Trebuie sa ne reinventam permanent aparatele si tehnologiile pentru a ramane competitivi", spune Herve Gallaire.

Competitia este intr-adevar acerba. Industria mondiala a printarii a trecut de mult de bariera de 100 de miliarde de dolari. Aproape 60 de miliarde vin din vanzarile catre companii, 17 miliarde de dolari din serviciile asigurate companiilor si alte 17 miliarde de la tipografiile specializate. Xerox incaseaza de la companii aproape 7,5 miliarde de dolari pe an si din servicii alte 3,5 miliarde de dolari pe an.