Povestea managerului de 28 de ani care l-a convins pe Bill Gates să îi cumpere ideea

Autor: Iuliana Roibu Postat la 22 august 2014 5514 afişări

Cătălin Olteanu conducea filiala din România a UMT Consulting Group când a dezvoltat împreună cu echipa lui UMT Portfolio Manager, suita de aplicaţii care l-a pus la masa discuţiilor cu Microsoft.

Povestea managerului de 28 de ani care l-a convins pe Bill Gates să îi cumpere ideea

A vândut, apoi a plecat în Statele Unite cu familia, a integrat aplicaţiile în cadrul Microsoft, iar acum conduce UMT360, companie care digitalizează tot ce înseamnă planificarea şi controlul investiţiilor. UMT360 a fost de două ori numită Gartner Cool Vendor in Project Portfolio Management (PPM), a fost poziţionată tot de Gartner în categoria companiilor vizionare şi a fost numită inclusiv în 2014 Microsoft PPM Partner of the Year.

Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

Cover Story 2006

Sfarsit de an, inceput de bilanturi. Dar pentru ca istoria o fac nu evenimentele, ci oamenii, am preferat sa facem, pe langa scurte descrieri ale evolutiilor economice pe domenii, si cel mai drept si folositor bilant, cel al oamenilor interesanti pe care i-am intalnit in 2006. Din multele feluri in care poate fi caracterizat anul care se incheie, am ales sa-i spunem anul "dot ro".

Sfarsit de an, inceput de bilanturi. Dar pentru ca istoria o fac nu evenimentele, ci oamenii, am preferat sa facem, pe langa scurte descrieri ale evolutiilor economice pe domenii, si cel mai drept si folositor bilant, cel al oamenilor interesanti pe care i-am intalnit in 2006.  Din multele feluri in care poate fi caracterizat anul care se incheie, am ales sa-i spunem anul "dot ro".

Varianta romaneasca a "dot ro" este insa opusul celei americane: daca boom-ul dot com nu trezeste la New York amintiri prea placute, la Bucuresti bilantul se face cu zambete de satisfactie. 2006 ar fi putut fi anul privatizarilor contestate sau anul dinaintea integrarii sau anul vizitelor la Parchet. Nici una din aceste variante nu tine cont insa de adevaratii castigatori ai acestui an: tinerii oameni ai IT-ului romanesc si victoriile pe acestia le-au marcat.

Avem un numar important de companii tinere, din zona comunicatiilor si a tehnologiei informatiilor, care au fost preluate de companii occidentale, pe sume nu foarte mari, dar cu atat mai importante. La o privire grabita, in fata celor peste trei miliarde de euro platite pentru preluarea BCR, orice alta suma poate parea insignifianta. Credem insa ca sumele cu trei zerouri mai mici platite pentru companii de genul UMT Romania (cumparata de Microsoft), EasyCall (preluata de americanii de la Computer Generated Solutions) sau IP Devel, achizitionata de grupul elvetian Adecco, au intaietate. Aceasta pentru ca vorbim de afaceri lansate de oameni tineri, lipsiti de patimi politice si straini de orice grupuri de interese. Este anul inceputului victoriilor unui domeniu care pana acum a jucat in liga tinerelor sperante mult prea mult.

Daca e sa privim anul 2006 in clasicul stil jurnalistic-serios, trebuie sa spunem ca a continuat cresterea economica, intr-un ritm nesperat de bun, poate si pentru ca a fost anul in care s-a simtit o separare a politicului de business. Afirmatia poate parea ciudata dupa 365 de zile in care am avut destui oameni de afaceri ce au vizitat Parchetul, in care expresia "grupuri de interese" a devenit un laitmotiv al discursului public, in care a disparut creditul doar cu buletinul sau a aparut taxa pe viciu. Si totusi, influenta politicului s-a vazut mult mai putin in economia reala; de fapt nici nu mai putem vorbi de o influenta reala, ci de trecerea intr-o noua etapa, mai corecta. Businessul s-a adaptat la modul de lucru si la ritmul dezlanat de lucru al clasei politice si a invatat sa reactioneze potrivit propriilor interese. Dar pentru ca istoria o fac nu evenimentele, ci oamenii, am preferat sa facem, pe langa scurte bilanturi pe domenii, si cel mai drept si folositor bilant, cel al oamenilor interesanti ai anului 2006.

Un grup reprezentativ este cel al IT-lionarilor, cum i-am denumit la un moment dat in revista, cei ce traseaza caracteristica acestui an - anul dot ro. Portretul-robot este simplu: un om, o idee, un produs sau un serviciu, curajul de a incepe, puterea de a continua, taria de a atrage atentia. De aici vine succesul si, odata cu succesul, apar doua optiuni: fie te afirmi si te bucuri de notorietate, fie esti preluat de o companie importanta din strainatate. Dar nu au fost numai IT-lionarii, ci si cei 100 de tineri manageri care au facut obiectul unui top special al revistei. Ei sunt exponentii noului val al afacerilor romanesti, schimbarea de sange, de viziune si de optica, necesara si inevitabila. O separare pe criterii de varsta a oamenilor de afaceri sau a managerilor poate parea nedreapta din anumite puncte de vedere, pentru ca exista conducatori de companii de o varsta respectabila care se dovedesc mai tineri si mai vioi spiritual decat multi tineri blazati. Este adevarat, dar varsta in sine este un criteriu care ar trebui sa depaseasca simpla categorie folosita in studii statistice sau sociologice: a fi tanar acum inseamna sansa de a lucra la maturitate intr-o Romanie integrata in Europa, cu un mediu de afaceri mult mai asezat si, poate, mai putin sensibil la politica.

Pana atunci, putem remarca semnele schimbului de generatii. Primul semn este mobilitatea, depasirea granitei dintre "meserie de viitor sau la moda" si "ceea ce mi se potriveste". Asa ca exista medici deveniti bancheri, bancheri deveniti metalurgisti, chimisti deveniti brokeri sau constructori de avioane deveniti specialisti in marketing. Al doilea semn este importanta pe care o acorda tinerii manageri echipei, fapt care pare sa scape unei parti din zona conducatorilor mai in varsta, care prefera sa actioneze singuri.

Al treilea este elasticitatea de care dau dovada tinerii manageri, care se dovedesc mult mai constienti de valoarea lor si care nu se feresc sa recunoasca ca sunt tentati de joburi mai provocatoare, mai bine platite sau care aduc ceva nou. Este un abandon al principiului "castiguri mai mici, dar sigure", caruia societatea romaneasca ii este tributara in mare masura.

And the winners are...

Catalin Olteanu este cel ce a deschis seria softistilor romani de succes ai anului care se incheie: la 28 de ani a dezvoltat un soft care a trezit interesul Microsoft. Interes atat de puternic, incat compania lui Bill Gates a cumparat firma pentru care lucra Olteanu, UMT din New York, dar nu pentru faptul ca era americana, ci pentru filiala din Romania. Filiala care, sub coordonarea lui Olteanu, a dezvoltat un software foarte apreciat de companiile cu multi bani si cu prea multe idei de afaceri: software pentru managementul portofoliului de proiecte. Valoarea tranzactiei dintre UMT si Microsoft nu a fost facuta publica, dar este foarte probabil sa se ridice la o suma apreciabila - zeci de milioane de dolari. Comparand cu o afacere la o scara sensibil mai redusa, tranzactia prin care compania americana Ness Technologies a preluat anul trecut firma ieseana Radix s-a ridicat la aproape 10 milioane de dolari.

La ce foloseste insa software-ul dezvoltat de UMT, care a trezit interesul Microsoft? "Este indispensabil pentru orice afacere care are probleme cu prioritizarea proiectelor in care se gandeste sa investeasca", explica Olteanu. "Daca ai trei idei de afaceri pe an, nu ai nevoie de soft. Daca in schimb ai o lista cu 100 de idei, sa zicem ca e usor sa vezi care sunt cele mai bune 10 si cele mai proaste 10. Dar la mijloc iti raman 80 - poate ele costa 50 de milioane, iar tu ai doar 20-25 de milioane la dispozitie. Pe care le alegi?"

Software-ul produs la Bucuresti de echipa de 40 de programatori ai lui Olteanu era "ambalat" la sediul central al firmei din New York cu servicii de consultanta si vandut clientilor care indeplineau o prima conditie de baza: cifra de afaceri de minimum un miliard de dolari pe an. In portofoliul de clienti cu care fondatorii UMT, doi americani si un israelian, s-au prezentat la primele negocieri cu Microsoft intra nume grele precum Bank of America, JP Morgan, Citigroup, Qwest Communications, Star Alliance. In prezent, Olteanu lucreaza la Microsoft, impreuna cu o buna parte din echipa sa. "Dupa 3-5 ani la Microsoft, daca ma intorc in Romania si arunc CV-ul pe geam, sunt sanse bune sa fiu sunat", glumea la inceputul anului Olteanu.

La un fel de aruncare a CV-ului pe geam a recurs si Mihai Pohontu, cel care  a trebuit sa treaca oceanul pentru a intra in industria jocurilor si care conduce in prezent studioul de productie de jocuri pentru telefoanele mobile din Bucuresti al gigantului american Electronic Arts. Americanii si-au deschis frontul european la Bucuresti, cumparand in februarie Jamdat, un alt producator american de jocuri pentru mobile, intr-o tranzactie de 680 de milioane de dolari. Jamdat decisese vara trecuta sa-si deschida aici primul birou din Europa de Est. Iar omul care l-a construit e Mihai Pohontu, intors in vara anului 2005 din cei opt ani de "exil american". Avea atunci 26 de ani si o echipa formata din doi angajati. In circa 10 luni, Pohontu, care are pe mana un buget anual de peste doua milioane de dolari, a fost nevoit sa schimbe mai multe sedii, pentru ca organigrama i s-a marit continuu, trecand de 100 de angajati.

Studioul romanesc al Jamdat a avut un rol semnificativ in achizitia facuta de Electronic Arts, cel mai mare distribuitor de jocuri video din lume. Cu toate ca n-avea decat cateva luni de istorie in spate, filiala locala iesea in evidenta in cadrul grupului Jamdat. Aici era singurul studio de productie din Europa (la cealalta filiala de pe batranul continent, din Londra, se fac doar marketingul si vanzarea efectiva a jocurilor), iar compania de la Bucuresti nu numai ca se distingea printr-o echipa "mult mai creativa decat ai gasi in India sau China", dupa cum spune Pohontu, dar avea si un alt mare atu: potentialul de a se dezvolta rapid pentru a deveni un punct de vanzare in pietele virgine din Europa de Est, unde jocurile pe mobil sunt mai degraba un business ramas la stadiul de plan pe hartie.

Si daca vanzarile nu sunt foarte convingatoare, productia de jocuri pentru mobil se afla pe cu totul alte coordonate la Bucuresti; aceasta pentru ca in Capitala activeaza, de o buna bucata de vreme, si rivalii americanilor, francezii de la Gameloft. Studioul din Bucuresti - care a avut in 2005 venituri de 46,8 mil. euro - este cel mai important al companiei, cu un sfert din cei circa 2.000 de angajati pe plan mondial si cea mai semnificativa capacitate de productie.

"In anul 2000 aveam 16 angajati, iar in prezent in jur de 450", spune Paul Friciu, studio manager al Gameloft. Paul Friciu a venit la Gameloft ca game designer, dupa ce a fost redactor la o publicatie specializata pe jocuri si dupa o scurta colaborare cu o editura bucuresteana care a cochetat la un moment dat cu ideea producerii unui joc pentru PC. Studioul din Romania al Gameloft a asigurat cel putin cate un joc pentru telefoanele mobile a 8-10 milioane de europeni, iar compania a inregistrat in ultimii trei ani "three digit growth", adica sporirea cu peste 100% a veniturilor.

Software-ul si jocurile electronice sunt emblematice pentru tanara generatie. Si mai ce? Multitaskingul. Termenul este legat de lumea computerelor, de executia mai multor activitati in acelasi timp, de efortul pe care procesorul il face pentru a sustine rularea, in paralel, a mai multor aplicatii. Comportamentul uman s-a modelat dupa cel al procesorului, pentru ca activitatea tinerilor se invarte in jurul computerului si se adapteaza la posibilitatile acestuia. Si asa a aparut generatia multitasking, personajul colectiv care merita evidentiat pentru ca prefigureaza comportamentul dominant in societatea de maine.

"De obicei, in timp ce imi fac temele, ascult muzica, vorbesc pe messenger si uneori joc Counter Strike", afirma Alexandru Vladoi, elev in clasa a XI-a la Colegiul German Goethe din Bucuresti. La 17 ani e obisnuit sa faca toate aceste lucruri simultan - un fel de a doua natura. Si nu numai acasa, in fata computerului, face Alexandru atatea lucruri deodata. "Probabil cel mai des intalnit este mersul pe strada cu casti in urechi si dand mesaje! (a nu se face pe trecerea de pietoni, din experienta :D)", scrie el. Accesul la tehnologie pe o astfel de scara sterge pe zi ce trece diferentele dintre adolescentii din Romania si cei din Statele Unite, una dintre cele mai tehnologizate tari, desi rata de penetrare a PC-urilor sau a Internetului e diferita. Dar tinerii, si nu numai ei, sunt modelati in mod asemanator de tehnologia din jurul lor, indiferent de cultura in care cresc.

Din generatia multitasking s-a ivit si Bogdan Putinica, care n-a parasit-o, dar a trecut in liga milionarilor. La nici 30 de ani, Bogdan Putinica, actionarul majoritar la furnizorul software IP Devel, si-a vandut compania catre elvetienii de la Adecco, lider mondial in domeniul resurselor umane. IP Devel (Devel este o prescurtare de la "developer", iar IP vine de la Internet Protocol, dar in folclorul companiei a fost interpretat fie ca un acronim de la "intelligent people", fie de la "idiot programmers") s-a specializat in productia de soft "embedded", menit sa ruleze pe echipamente ce nu tin de domeniul computerelor, adica pe telefoane mobile, televizoare, frigidere, telecomenzi sau altele asemenea. Povestea tranzactiei in valoare de circa 7 milioane de dolari incepe cu un Bogdan ce si-a dobandit in liceu un renume de hacker, continua cu o licitatie pentru trei proiecte soft de peste 20.000 de dolari fiecare (pe care le-a castigat) si cu o firma care initial se intrunea, din cauza lipsei biroului, la un fast-food. "Faceam sedinte de productie la o masa din acelea de sase persoane, unde incapeam cu greu. Cand am ajuns sa fim sapte, ne-am facut firma", spune el.

Vladimir Sterescu, directorul call-center-ului EasyCall, preluat pentru cateva milioane de dolari de compania americana Computer Generated Solutions, nu a avut renume de hacker, dar a facut parte din grupul celor ce pot sa se faca remarcati chiar daca lucreaza intr-un mediu aproape complet anonim si, mai mult, si-a vandut compania in urma unui apel telefonic primit din greseala. Mediul anonim era serviciul pentru clienti al unui important operator de telefonie mobila: "Un standard de baza intr-un call-center ar fi acela ca daca o persoana suna de 100 de ori cu aceeasi intrebare, teoretic ar trebui sa primeasca 100 de raspunsuri identice. In practica, aproximativ 90 de raspunsuri sunt identice, restul de zece fiind fie raspunsuri gresite, fie deviatii pe langa raspuns, pentru care trebuie asumata o anumita raspundere", spune el. "Eu am fost unul dintre cei zece."

Atunci cand l-a sunat pentru prima oara pe Sterescu, Phil Friedman, presedintele Computer Generated Solutions, l-a anuntat ca vine la Budapesta si ca ar vrea sa viziteze si EasyCall. Era intr-un weekend al lunii iunie, iar Sterescu nu stia nici cine este Computer Generated Solutions si nici cine este Friedman. Politicos, l-a informat pe american de diferenta dintre Budapest si Bucharest, dar a inceput sa-i explice sefului CGS si cine este si ce face EasyCall. Friedman a parut oarecum dezamagit, dar i-a dat totusi romanului adresa de mail pentru a primi o prezentare completa a EasyCall. Sase luni mai tarziu, EasyCall trecea la CGS.

Bobby Voicu castiga cateva mii de dolari pe luna, fara sa aiba o companie si fara sa lucreze zi-lumina: este unul din oamenii care traiesc din bloguri, adica din banii veniti din publicitate online. A scris despre Campionatul Mondial de Fotbal, fara a fi un mare fan al fotbalului, despre SUV-uri sau despre ciocolata, foloseste numai limba engleza si si-a adaptat, se pare, chiar si programul la timing-ul american, pentru ca nu se trezeste mai devreme de ora doua dupa-amiaza.

Caracteristice perioadei dot ro sunt si retelele de cartier, "singurul fenomen economic spontan din Romania", dupa cum le-a numit un cunoscator. Retelele de cartier au intrat intr-o noua faza, dupa cea initiala, de haiducie. Un semn e intrarea multora in legalitate, adica obtinerea unui certificat din partea ANRC; un altul este ca haiducii de odinioara prefera acum sa se asocieze pentru a putea discuta sau negocia de la egal la egal cu concurenta sau cu autoritatile, iar un al treilea semn este ca au inceput sa se vanda. Unele tranzactii se fac "cu strada", dar multe au fost preluate, pentru sume deloc de neglijat, de furnizori de Internet cu greutate, cum sunt grupul RCS&RDS sau Astral. Dar nici asocierile si nici preluarile nu stirbesc farmecul afacerilor izvorate din pasiuni precum jocul de strategie Starcraft (cazul lui Nicolae Duicu de la OborNet) si unde patronii de genul lui Cristian Copcea de la roaming Networks au in memoria telefonului mobil 7.000 de numere, cele ale clientilor, pe care ii mai cunosc si personal.

Cel mai bun final al acestui articol este inceputul lui. Asadar, 2006 ar fi putut fi anul privatizarilor contestate sau anul dinaintea integrarii sau anul vizitelor la Parchet. Nici una din aceste variante nu tine cont insa de adevaratii castigatori ai acestui an: tinerii oameni ai IT-ului romanesc si victoriile pe acestia le-au marcat.

Victoria asupra inflatiei

InflaTia, marea durere de cap a Bancii Centrale, ce parea mai pe la inceputul anului ca nu se va incadra de niciun fel in tinta stabilita de 5% plus sau minus un procent, pare a termina anul la 4,7%, potrivit celui mai recent raport asupra inflatiei. Tot la capitolul plusuri in 2006, ritmul puternic de crestere economica este estimat pentru tot anul la 7,3-8,3% (potrivit oficialilor INS), cu mult peste evolutia slaba de anul trecut, cand PIB a crescut cu doar 4,1%. Caracteristica generala a ultimilor 3-4 ani, cresterea economica s-a bazat in mare masura pe consum, datorat cererii populatiei: vanzarile din comertul cu amanuntul aveau, dupa primele noua luni, o crestere de aproape 25%.

2006 a adus o intarire a leului in raport cu principalele valute, moneda nationala castigand, de la finele lui 2005 si pana in ultima zi din noiembrie a.c., mai bine de sase procente in fata euro si, beneficiind si de caderea abrupta a dolarului pe pietele internationale, peste 18 procente in fata monedei americane.

Adancirea continua a deficitului comercial ramane marea problema a economiei romanesti, in conditiile in care dupa primele noua luni acesta atinsese 11,24 miliarde de euro, in crestere cu 45% fata de primele zece luni ale anului trecut.

Monede exotice

Cel mai vizibil si mediatizat eveniment a fost finalizarea preluarii BCR de catre austriecii de la Erste Bank. La capitolul neimpliniri figureaza amanarile succesive ale privatizarii CEC pe tot parcursul anului, din cauza indeciziei autoritatilor.

Fuziuni. HVB Bank Romania si Banca Tiriac au finalizat procesul de fuziune la inceputul lunii septembrie, noua entitate (HVB Tiriac Bank) incepand deja  operatiunile de integrare cu cea de-a treia "surata", UniCredit Romania.

AchiziTII. Romexterra Bank a fost preluata in octombrie de divizia din Ungaria a nemtilor de la BayernLB, MindBank de catre grecii de la Agricultural Bank of Greece (ATEbank), in timp ce Daewoo Bank a fost achizitionata de C.R. Firenze. 2006 a lasat si o banca fara licenta, BNR retragand autorizatia Nova Bank.

Strategii. Conditiile monetare restrictive, dar si influenta miscarilor de dobanda pe plan international au generat o crestere (urmata de o scadere usoara) a dobanzilor la credite. Creditul neguvernamental a continuat sa creasca in pas saltat, ritmul de majorare depasind cu mult procentul sperat (si dorit) de BNR la inceputul anului, de 30%. La finele lui octombrie soldul creditului neguvernamental a depasit 89 de miliarde de lei (25,3 mld. euro).

Slalom. Anul acesta a lansat pe piata romaneasca o adevarata moda a creditelor in "monede exotice" (franci elvetieni, forinti) ce permit promovarea unei dobanzi mai scazute. Banca Nationala a decis sa renunte din 2007 la plafonul impus pentru finantarile in valuta pe care o banca le poate acorda - o restrictie pe care, de altfel, bancherii gasisera deja modalitati de o ocoli.

Crestere sub estimari

Pentru al doilea an consecutiv, Bursa a trecut printr-o perioada extrem de agitata, care a oferit speculatorilor posibilitatea unor castiguri mari. Cu toate acestea, pe ansamblul anului, cresterile de la Bursa au fost sub cele de anul trecut si totodata sub estimarile brokerilor care vedeau in medie un plus de 30%.

Urmărește Business Magazin

/bm-10-ani/povestea-managerului-de-28-de-ani-care-l-a-convins-pe-bill-gates-sa-ii-cumpere-ideea-13134621
13134621
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.