Cartea lui Milligan si Smith, desi revine la principiile bergsoniene, nu doreste sa fie o critica la adresa inteligentei si a informatiei, la adresa companiilor de cercetari, a consultantilor de management sau a cursurilor pentru MBA, ci un apel la actiune, adresat tuturor celor din lumea afacerilor, de a relua legatura cu instinctele lor. Managerii sunt indemnati sa se increada in intuitia lor, in cunoasterea castigata si slefuita de-a lungul multor ani; ei trebuie, desigur, sa formuleze judecati bazate pe informatii, insa si pe o apreciere plina de empatie a oricarei situatii. Trebuie sa vada ce exista, nu sa se straduiasca sa gaseasca ceva inteli­gent, dar inexistent; sa accepte ceea ce simt, nu sa elimine emotiile din procesul de judecata; sa se concentreze asupra a ceea ce se intampla si a motivelor pentru care se intampla si sa ia masuri radicale; sa actioneze in directia cercetarii, nu din cauza ei. Cartile de management, spun autorii, nu trebuie sa stea pe acelasi raft cu cartile de bucate; ele nu ofera retete ale perfectiunii, nici pasi infailibili spre succesul afacerii. Ele pot, asa cum este cazul volumului de fata, sa ofere sugestii, principii pe baza carora sa se poata actiona eficient. Modelul conceptual de afaceri pe care ni-l propun cei doi este „see, feel, think, do” (sa vezi, sa simti, sa gandesti, sa actionezi), prin care se ajunge la intelegerea experientei traite de altcineva.Un exemplu de functionare a acestei strategii este cel al retailerului Topshop; candva faimos de vulgar, actualmente faimos de cool, brandul isi datoreaza succesul empatiei fata de clienti, crede seful companiei.

 

 

 

Leopold von Sacher-Masoch, fiu al onorabilului prefect de politie din Lemberg, si-a dat doctoratul in drept, dupa care s-a apucat sa studieze istoria si sa publice lucrari de specialitate. Dupa o relatie nefericita cu doamna Kottowitz, Sacher-Masoch se dedica literaturii si scrie, harnic, romane cu tematica istorica, dar si povestiri in care isi descrie fantasmele erotice. Prima sa opera marcanta, “Venus invesmantata in blanuri”, va consemna relatia bizara dintre un barbat si o femeie, in care reprezentarea extrema a dragostei va lua forma unei sclavii consimtite. Severin, personajul central al cartii, este indragostit de o statuie a lui Venus. Intalnirea cu o vecina ale carei trasaturi fizice sunt frapant asemanatoare cu ale acestei statui ii va ingadui sa-si stramute dragostea asupra unei persoane reale, Wanda devenind, in scurt timp, zeita sa personala pe Pamant.

 

 

Este oare posibil sa scapi de cursul istoriei cultivan-du-ti gradina, precum Candide al lui Voltaire, in timp ce tara in care traiesti e ravasita de incendii si scaldata in sange? Se pare ca nu, daca e sa ne luam dupa povetele tristei vieti a lui Michael K. Romanul lui Coetzee, publicat in 1983, descrie destinul lui Michael, un tanar negru introvertit si needucat, ba chiar atins de o usoara deficienta mintala, care traieste in Africa de Sud in timpul regimului de apartheid. Acuzat pe nedrept ca face parte din fortele de rezistenta, Michael va fi dus de catre organele represive ale regimul segregationist intr-un lagar de reeducare si, in ciuda faptului ca este limpe­de depasit de contextul politic, va plati cu viata dorinta de a-si crea propriul drum.