In primele noua luni ale anului trecut, multe dintre companiile mari de pe Bursa au inregistrat profituri similare sau mai mari decat in aceeasi perioada a lui 2007, iar prabusirea actiunilor parea nejustificata in raport cu rezultatele financiare. Sfarsitul de an a fost insa dezastruos pentru companii importante, precum SIF Moldova sau Transelectrica, care au raportat scaderi substantiale de profit, din cauza pierderilor financiare rezultate fie din reevaluarea datoriilor in valuta, fie din reevaluarea portofoliilor de actiuni.

Chiar daca pierderile au fost determinate de ajustari contabile, neavand o legatura directa cu activitatea de baza, unde profiturile au fost semnificative, acestea au ca efect diminuarea semnificativa sau chiar eliminarea dividendelor care vor fi distribuite actionarilor, lovind direct in castigurile investitorilor. De altfel, piata a taxat puternic raportarile financiare, inregistrand scaderi puternice la finalul saptamanii trecute. Cum au ajuns insa companii mari, precum Transelectrica sau SIF-urile, altadata unele dintre cele mai bogate de pe Bursa, in situatia de a nu mai avea bani pentru actionari?

Rezultatele transportatorului de energie Transelectrica Bucuresti (TEL) au fost una dintre cele mai neplacute surprize de saptamana trecuta. Compania, listata la Bursa in 2006, se numara printre principalele recomandari ale analistilor la inceputul anului datorita apartenentei sale la sectorul de utilitati, considerat defensiv in perioade de criza financiara. Teoretic, companiile din sectorul utilitatilor, care beneficiaza in multe cazuri si de monopol pe segmentul de piata pe care activeaza, au rezultate financiare stabile si predictibile.

Transelectrica a aratat insa in trecut ca face exceptie de la regula din cauza datoriilor mari in valuta, a caror reevaluare determina oscilatii puternice de profit de la an la an. Astfel, in 2006, cand leul s-a apreciat puternic, compania a raportat un profit net record, de 277 de milioane de lei (78 de milioane de euro), pentru ca in 2007 deprecierea leului sa reduca profitul companiei la circa 50 de milioane de lei (15 milioane de euro). In 2008, insa, compania parea sa fie in revenire, mai ales datorita unei cresteri a tarifului de transport al energiei electrice.

La noua luni, Transelectrica a raportat un profit net de 132,9 milioane de lei, de patru ori mai mare decat in perioada similara a lui 2007, ceea ce i-a determinat pe reprezentantii companiei sa declare ca vor incerca o ajustare in ultimul trimestru pentru a nu depasi prea mult nivelul aprobat in bugetul de venituri si cheltuieli, care prevedea un profit brut de 120 de milioane de lei. “Compania are in vedere incadrarea in tinta de profit stabilita prin BVC/2008 rectificat, prin luarea tuturor masurilor necesare in acest sens”, declarau reprezentantii Transelectrica in noiembrie 2008, intr-o raportare trimisa Bursei.

Ei motivau ca o depasire prea mare a bugetului ar fi fost taxata de autoritatea de reglementare a pietei de energie, ANRE, ceea ce ar fi condus la oscilatii substantiale de profit in 2009. Scaderea abrupta a leului in ultimul trimestru avea insa sa-i “ajute” sa-si depaseasca obiectivul propus. Daca la 30 septembrie, cursul euro era de 3,73 lei, putin peste cel de la sfarsitul lui 2007, de 3,61 lei, la sfarsitul lui decembrie 2008, cursul inchidea anul putin sub nivelul de 4 lei.

Astfel, reevaluarea datoriilor pe termen lung ale companiei avea sa determine pierderi de 135 de milioane de lei si un rezultat financiar negativ de 150 de milioane de lei. Aceasta este principala explicatie pentru profitul net de 39,3 milioane de lei raportat de Transelectrica pentru 2008, care a fost chiar mai mic decat cel din 2007, cu circa 25%. “Acesta este riscul cand ai venituri in lei si te imprumuti in valuta”, spune Razvan Purdila, directorul de dezvoltare al Transelectrica. Compania avea la sfarsitul anului datorii pe termen lung de peste un miliard de lei (250 de milioane de euro), dintre care cea mai mare parte este contractata in euro. Purdila sublinia insa faptul ca reevaluarea datoriilor este o operatiune contabila, care nu afecteaza pozitia financiara a companiei.

De altfel, profitul din exploatare al Transelectrica a crescut anul trecut cu 27%, la peste 200 de milioane de lei, la fel ca si cifra de afaceri, care a depasit 2,9 miliarde de lei. Situatia operationala solida se reflecta si in lichiditatile companiei, care au crescut anul trecut cu 12%, la 206,5 milioane de lei, Transelectrica fiind una dintre cele mai bogate companii de pe Bursa din acest punct de vedere. Actionarii nu vor beneficia insa de aceste cresteri, intrucat profitul net din care sunt distribuite dividendele este mai mic decat in 2007. In conditiile in care compania si-ar mentine acelasi grad de distributie a dividendelor din profitul net, de 52%, valoarea dividendului brut ar scadea la circa 0,28 lei/actiune, de la 0,36 lei anul trecut.

La un pret de 10 lei/actiune, randamentul dividendului ar fi astfel de 2,8%, desi actiunile au scazut cu 75% de la inceputul lui 2008. Dupa publicarea rezultatelor, Transelectrica a scazut cu aproape 6% in doua sedinte. Situatia Transelectrica nu este singulara. Majoritatea companiilor de pe Bursa cu datorii mari au raportat anul trecut pierderi financiare uriase din cauza reevaluarilor. Rompetrol Rafinare Constanta (RRC), compania care opereaza rafinaria Petromidia, a inregistrat pierderi financiare record in 2008, de peste 500 de milioane de lei, desi pe partea de exploatare a obtinut profit de 12 milioane de lei, pentru prima data dupa doi ani.

Datoriile Petromidia se ridica la circa 2,7 miliarde de lei (675 de milioane de euro), iar, spre deosebire de Transelectrica, dobanzile platite de companie in fiecare an au un impact major asupra lichiditatilor. Rompetrol Rafinare a raportat pierderi totale de 850 de milioane de lei in ultimii trei ani. Un exemplu asemanator este combinatul chimic Oltchim Ramnicu- Valcea (OLT), care a inregistrat pierderi financiare de 150 de milioane de euro din cauza datoriilor de peste 1,7 miliarde de lei pe care le are fata de stat si fata de institutii financiare si furnizori.

Cazul Oltchim este cu atat mai dramatic avand in vedere ca nivelul datoriilor il depaseste pe cel al activelor, capitalurile proprii fiind negative. Combinatul chimic, controlat de stat, are nevoie de 620 de milioane de euro pentru investitii, din care 100 de milioane de euro ar urma sa fie asigurati printr-un credit de la BERD sau Erste, pentru care au loc negocieri, potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax.

Afati in continuare ce domenii au mai fost afectate prin caderea Bursei