Vestul din Est sau invers

Postat la 13 decembrie 2005 2 afişări

Valul de investitii straine in estul Europei, inceput in anii ‘90, continua in forta, impins de saturatia pietelor vestice, de costurile inca reduse de aici si de apetitul investitorilor pentru profituri imposibil de obtinut in alta parte. La noi, unele voci vorbesc despre o adevarata colonizare, in urma careia nu va mai ramane nimic romanesc in economie. Au dreptate?

Valul de investitii straine in estul Europei, inceput in anii ‘90, continua in forta, impins de saturatia pietelor vestice, de costurile inca reduse de aici si de apetitul investitorilor pentru profituri imposibil de obtinut in alta parte. La noi, unele voci vorbesc despre o adevarata colonizare, in urma careia nu va mai ramane nimic romanesc in economie. Au dreptate?

Carlsberg e lovita de micsorarea pietei vestice", "Heineken ia in considerare Rusia pentru a-si compensa pierderile in vanzari", "Cererea de ambalaje de bauturi creste in Europa de Est", "Magazinele de discount inunda Europa de Est", "Tot mai multa productie se muta in Europa de Est", "Estul se deschide pentru afaceri". Orice rasfoire a presei occidentale ofera explicatii pentru acest exod al firmelor vestice catre zona de rasarit a continentului. Forta calificata de munca e abundenta si ieftina, iar economia creste mult mai rapid decat in tarile vestice, chiar daca procentul de crestere e pe cale sa se reduca anul acesta la 5,3%, fata de 6,6% in 2004, conform raportului Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

In regiunea estica a Europei exista trei magneti pentru investitii straine. Pe de o parte, saturatia pietelor vestice, care nu mai ofera companiilor decat cresteri foarte mici, face din estul Europei un colac de salvare. Exemple precum cele de mai sus, din industria berii si a bauturilor racoritoare, se regasesc in multe alte industrii. Una dintre ele - industria auto. Chiar daca e responsabila inca doar de o sesime din productia europeana de masini, regiunea central si est-europeana a inregistrat cresteri ale productiei auto de 27% in ultimii cinci ani, in timp ce productia in Vest a ramas constanta, conform companiei de cercetare de piata J.D. Power-LMC.

Un numar de 24 de fabrici din tarile estice asambleaza automobile, iar multe altele produc componente. Rusia, cel mai mare producator regional in acest sector, a depasit Italia, ajungand al cincilea cel mai mare producator de masini din Europa. In Slovacia, Peugeot Citroën tocmai a batut in cuie extinderea capacitatii de productie, iar Kia - brand detinut de Hyundai - va deschide o fabrica. In timp ce vorbim, Suzuki se extinde in Ungaria. La uzinele Dacia, grupul Renault a investit peste 700 de milioane de euro, urmand ca investitiile sa depaseasca un miliard de euro la sfarsitul anului 2006, iar francezii sunt interesati si de fabrica Daewoo de la Craiova.

Iar producatorii de masini isi indeamna si furnizorii de componente sa isi mute productia in Est, pentru a mai scuti din costuri (componentele au o pondere de 70% in costul final). Jocul costurilor de productie face ca, in timp ce Renault nu scoate profit de pe urma unei masini produse in Vest decat daca o vinde cu peste 7.500 de euro, un Renault produs in Est sa poata aduce profit si la 5.000 de euro pret de vanzare.

Dar si ca piete de desfacere, tarile din Est ii rasfata pe producatori. Vanzarile de masini sunt pe linie crescatoare deja de cativa ani, in timp ce in Uniunea Europeana cu 25 de membri vanzarile de masini noi au scazut cu 0,3% in primele 10 luni ale anului, conform Asociatiei Producatorilor de Masini din Europa. Pe primele noua luni, cele mai bune incasari ale Renault le-au adus afacerile din afara Europei Occidentale: daca volumul vanzarilor Renault in Vest a scazut cu 2,1%, vanzarile de la Automobile Dacia au crescut cu 85%. In acelasi timp, in Romania piata auto totala a crescut cu 49,6%, dintre care la autoturisme cu 56,7%, in raport cu aceeasi perioada a anului trecut, a transmis revistei BUSINESS Magazin Marius Carp, directorul Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme.

Primele luni ale anului n-au fost prielnice in Vest nici in ce priveste consumul de bere: o scadere a pietei de 5% pe primul trimestru aducea Carlsberg pierderi de 42,8 milioane de euro. Veniturile Heineken au scazut - din cauza consumului vestic in declin - cu 8% in prima jumatate a lui 2005. Previziunile analistilor localizeaza potentialul maxim de crestere al industriei berii si mai mult spre Est: pana in 2010, Rusia si China ar putea inghiti jumatate din berea produsa la nivel mondial. Olandezii de la Heineken, care detineau cinci unitati de productie in Rusia, au investit aici 560 de milioane de dolari pentru a o cumpara anul acesta pe a sasea. Serbia-Muntenegru, semnalat de BERD ca stat-vedeta in regiune in ce priveste libertatea justitiei si lupta impotriva coruptiei, a fost si ea anul acesta tinta unei investitii importante - peste 50 de milioane de euro, realizata de unul dintre principalii producatori de ambalaje din Europa, Ball Packaging Europe, constand intr-o fabrica de ambalaje de bauturi cu capacitatea de 650 de milioane de ambalaje de aluminiu pe an. Obiectivul anuntat de investitor: "pietele regionale in plin avant printre care Ungaria, Romania, Bulgaria si Slovenia".

Cu atatea vanzari in crestere, era de asteptat ca si piata de retail din Est sa suporte un asalt din partea marilor retaileri europeni. Ultima moda: magazinele cu discount. "Sunt zeci de mii de sate in tarile din centrul si estul Europei fara acces la un magazin modern", declara Boris Planer, analistul in retail al publicatiei online Planet Retail. Planer spunea ca astfel de magazine au inceput deja sa se dezvolte in Polonia, Slovacia, Cehia si Ungaria, pe lista retailerilor urmand Romania si Bulgaria datorita planurilor lor de a adera la UE in 2007. Deja in Bulgaria si-a anuntat intentia de a investi 220 de milioane de euro in urmatorii trei-cinci ani al patrulea cel mai mare retailer european, Rewe, dupa ce statul si-a simplificat in august procedurile de intrare pe piata a investitorilor straini. Compania continua investitiile in Est, dupa ce anul trecut a avut aici o crestere a cifrei de afaceri regionale cu 10%, pana la 2,6 miliarde de euro.

In prezent, Europa de Est are o piata a magazinelor alimentare in valoare de 187,8 miliarde de euro care, comparata cu cea de 176,7 miliarde de euro din Marea Britanie, spune multe despre potentialul acestei regiuni. Rusia, Bulgaria si Romania, unde Rewe este deja activ, sunt pietele-tinta pentru urmatoarele investitii ale retailerului german, scopul acestuia fiind de a creste ponderea cifrei de afaceri obtinute in afara pietei locale, de la 28% la 60%. Grupul belgian de retail Delhaize a deschis, la randul sau, un hipermarket de 40 de milioane de euro in Romania si construieste acum un al doilea magazin. Numai luna trecuta, Kaufland si Metro au deschis magazine noi in Romania, iar alte mari lanturi, ca Auchan sau Tesco, si-au anuntat si ele planul de a intra pe piata romaneasca. In schimb, incep sa nu mai conteze atat de mult in ecuatie tari ca Polonia sau Ungaria, unde varful de sarcina al investitiilor in retail a fost atins deja in a doua jumatate a deceniului trecut. Explicatia e simpla: potentialul pietei. In Romania, nivelul vanzarilor de retail pe cap de locuitor este de 630 de dolari, fata de 2.000 in Ungaria, Cehia sau Polonia.

In industria materialelor de constructii, lucrurile stau relativ asemanator. "In afara de Spania, care este in boom, in vestul Europei putine tari se pot lauda cu cresteri de peste 10%, in timp ce in in Romania (n.r. - investitorii) raman stupefiati cand vad cresterile de 10-15%", spune analistul Radu Limpede de la firma de consultanta RL Financial & Strategy si executive vicepresident la Junior Chamber International - Romania. Anul trecut, piata de ciment din Romania a crescut mai mult decat dublu fata de 2003, ajungand la aproape 300 de milioane de euro. Pentru cel mai important investitor in regiunea de est a Europei in sectorul materialelor de constructii - HeidelbergCement - cele mai mari rate de crestere dintre toate statele in care este prezent s-au inregistrat anul trecut in Polonia (32%) si Romania (24%), pentru ca cele doua state au beneficiat de multe proiecte de infrastructura.

Conform unui studiu realizat de compania poloneza de cercetare PMR, dezvoltarea turismului, cresterea nivelului de trai si lucrarile de infrastructura rutiera incepute de "guvernele ambitioase" din aceasta regiune vor duce la cresteri ale pietei de constructii de 8-10% in perioada 2005-2006.

Telefonia mobila, in timp ce se extinde in Romania, unde a ajuns la o penetrare a pietei in jur de 50%, in Vest "s-a plafonat, iar acum se lupta sa creasca ARPU (valoarea medie a facturii pe utilizator) prin serviciile 3G", spune Radu Limpede. Media europeana de penetrare a telefoniei mobile este deja de 80%. Cel mai mare operator de comunicatii mobile din lume, Vodafone, a preluat anul acesta doua companii din Est - MobiFon din Romania si Oskar Mobil din Cehia, pentru 3,5 miliarde de dolari, asigurandu-si astfel inca doua noi piete din regiune, dupa Ungaria si Polonia.

Estul este atractiv si pentru companiile care nu se afla in declin in Vest. Motivul? Asa-numitul fenomen de "capture growth": firme care nu sunt in declin in Vest, dar au ajuns la ceea ce in ciclul economic se numeste maturitate, vin in Est pentru potentialul pietei. Chiar daca aceste cresteri de zeci sau sute de procente din estul Europei de multe ori nu intrec in volum cresterile de doua-trei procente inregistrate in pietele vestice, companiile au constatat, in urma unor estimari de "return on investment" (banii obtinuti in urma unei investitii) ca la suta de dolari sau de euro investita, in Est castiga de doua-trei ori mai mult decat in Vest. Iar castigurile companiei se regasesc in dividende si in cresteri de actiuni. Este suficient sa ne uitam la sectorul bancar, pentru a constata ca bancile romanesti au rate de profit fabuloase. "Peste 40% a anuntat BRD, BCR sta si ea foarte bine, iar alte banci mai mici raporteaza tot peste 40%", a constatat Limpede, fost director de analiza la firme de brokeraj. Asta inseamna ca exista banci care in doi-trei ani isi pot recupera investitia, in timp ce bancile din Vest isi asteapta circa 20 de ani pragul de profitabilitate. "Spre comparatie, sa ne uitam la Deutsche Bank, care a stat pe profituri zero aproape un deceniu."

Aceasta diferenta a declansat, in mare parte, surpriza unui pret pentru privatizarea bancii BCR de patru-cinci ori mai mare decat valoarea contabila a acesteia. Aceasta surpriza a fost precedata de o alta - vanzarea bancii ucrainene Aval catre Raiffeisen International, pentru 3,2 miliarde de dolari. Analistii citati in noiembrie de revista The Economist spun ca, in afara de integrarea in UE a regiunii estice a Europei, deciziile de investitii in aceasta zona sunt influentate de apetitul actionarilor pentru castiguri mai mari. Erste Bank e un exemplu bun de cumparator cu fler in centrul Europei: profitul net combinat al bancilor sale in aceasta regiune a inregistrat cresteri cu 55% mai mari in primele noua luni ale acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut.

O alta piata in plina dezvoltare, atat in regiune, cat si in Romania este piata de IT, spune Andreea Radu, consultant la compania de consultanta Larive, specializata in consultanta oferita investitorilor straini in Romania. Ea citeaza un studiu recent furnizat de compania Gartner, care prognozeaza o crestere a pietei IT in Europa de Est mai mare de trei ori comparativ cu piata IT din Europa de Vest, in perioada 2003-2007. "Sustinerea acestor rate de crestere va fi facuta in primul rand printr-un influx de capital din Uniunea Europeana si prin reducerea costurilor de achizitie", spune aceasta.

Exista si o a treia categorie de investitori in zona estica a Europei, spune analistul Radu Limpede: companii care vin atat pentru piata de desfacere de 21 de milioane de locuitori, cat si pentru costurile reduse de productie - in vederea exportului. Costul fortei de munca, dar si apropierea geografica fata de Occident dezvolta in Europa de Est - inclusiv in Romania - fenomenul de "nearshoring", o nisa in afacerile de outsourcing, care se refera la detasarea productiei intr-o tara care, chiar daca nu are cel mai scazut nivel salarial - precum China sau India - prezinta avantajul de a fi apropiata geografic si cultural.

Alaturi de call-center-uri, nearshoring-ul pastreaza cote importante si in industria confectiilor, mai ales in ce priveste "fast fashion", adica acele piese de imbracaminte reprezentand "ultimul racnet" si care nu suporta ciclul de productie de trei luni din China, la care se adauga patru saptamani de transport pe mare, fiind preferata varianta de patru-sase saptamani de productie in Est, la care se adauga o zi-doua de transport cu camionul.

Sunt, totusi, si dezavantaje: costul fortei de munca este in crestere si managerii competenti sunt greu de gasit. Stephen Bullas, reprezentant al organizatiei britanice eCODE (European Center for Offshore Development), facea o sinteza a avantajelor si dezavantajelor tarilor est-europene in ce priveste outsourcingul, pentru revista The Economist: Polonia e cu adevarat deschisa pentru afaceri; Cehia, desi avanseaza repede, este inca excesiv de birocratica; maghiarii au abilitati tehnice foarte bune, dar adesea se complac in rutina; in ciuda priceperii la IT, statele baltice vor castiga doar o nisa din aceasta afacere daca nu vor incepe sa coopereze intre ele. In fine, romanii in mare masura "inca nu inteleg - fumeaza in timpul intalnirilor cu clientii si considera coruptia administratiei drept un avantaj competitiv". E pacat, spune Bullas: dintr-o analiza comparativa facuta de eCODE reiese ca Romania este cea mai poliglota tara din Europa, dupa Olanda, romanii demonstrand totodata si cunostinte peste medie in domeniul IT.

In timp ce unii investitori cauta tocmai tarile in care sa plateasca salarii mici, "exista inca multe firme din Europa de Vest care asteapta ca Romania si celelalte tari est-europene sa se alinieze la nivelul salariilor din UE inainte de a intra pe aceste piete", spune Andreea Radu, amintind ca exemplu compania IKEA, care desi produce in Romania prin 40 de furnizori locali, "va decide probabil sa intre pe aceasta piata (n.r. - la nivel de retail) cand nivelul salariului minim va fi de cel putin 250 de euro, ca parte a strategiei sale de dezvoltare".

Va veni si acel moment. Totusi, scenariul unei economii treptat colonizate de investitii straine, in care aproape nimic sa nu mai fie romanesc, nu sta in picioare, spun analistii. Radu Limpede crede ca potentialul de dezvoltare cel mai mare pentru Romania este cel al serviciilor de nisa, unde nu poate fi concurata de multinationale, care prind "doar marile curente de afaceri" si sunt mai greu adaptabile la pietele locale. "Cum spunea un consultant american: nu vor mai exista in jungla animale medii, vor exista doar elefanti si crocodili si, pe langa ei, acele pasari care ii ciugulesc de muste", isi ilustreaza Limpede ideea. "Pasarea foarte flexibila, foarte mobila, ii ajuta sa nu fie mancati de daunatori. Acesta e viitorul economiei mondiale globalizate: giganti si IMM-uri foarte flexibile, care rezolva atat problemele acestora, cat si pe cele ale consumatorilor pentru care mastodontii nu au destula flexibilitate".

Chiar si fara a urmari serviciile de nisa, exista deja companii romanesti care au ajuns suficient de puternice pentru a se orienta spre expansiunea in strainatate. Softwin are filiale in Germania, Spania si Franta; Flamingo isi aplica planul de extindere sistematica in aproape toate tarile balcanice; lantul Mobexpert a deschis la randul sau magazine in Bulgaria si Serbia. Pana acum, cel mai repede s-au miscat petrolistii: Petrom are benzinarii in Republica Moldova, Ungaria si Serbia si licente de exploatare in Kazahstan si Tanzania, iar grupul Rompetrol, singurul cu ambitii explicite de a deveni "prima multinationala romaneasca", are operatiuni in Bulgaria, Albania, Republica Moldova, Georgia, Ungaria, iar saptamana trecuta a cumparat cel mai mare lant independent de benzinarii din Franta. Asadar, in afara de IMM-uri si servicii de nisa, mai exista o solutie: Estul sa intre in Vest. Si nu numai cu capsunari romani sau instalatori polonezi.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Vestul din Est sau invers
/actualitate/vestul-din-est-sau-invers-979240
979240
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.