Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe organizează joi o reuniune extraordinară, după reluarea violenţelor în estul Ucrainei, în special bombardarea oraşului portuar Mariupol, care a provocat moartea a 30 de persoane.

"Ne îndreptăm spre un mandat pentru sancţiuni individuale consolidate", a anunţat o sursă europeană, fără să precizeze dacă noua listă va fi constituită din separatişti proruşi sau oficiali ruşi ce au legături cu preşedintele Vladimir Putin.

"Vom cere probabil (...) introducerea mai multor persoane pe listă" şi "evaluarea extinsă a unor noi măsuri adecvate", "rezervându-ne posibilitatea unor sancţiuni suplimentare", a confirmat o altă sursă europeană. "Problema sancţiunilor economice rămâne deschisă", a adăugat ea.

Va exista o "evaluare" până la summitul european din 12 februarie, dar nu ne orientăm "spre sancţiuni" economice, a apreciat prima sursă. Aceste sancţiuni sectoriale, decise în această vară după prăbuşirea unui avion Boeing al Malaysia Airlines, afectează deja puternic economia rusă.

Şefii de stat şi de guvern din Europa le-au cerut marţi miniştrilor "să evalueze situaţia şi să ia în considerare orice acţiune adecvată, în special noi sancţiuni", subliniind că se vor sesiza din nou în legătură cu acestă problemă la 12 februarie.

"Obiectivul" este "punerea în aplicare a acordurilor de pace de la Minsk", semnate în septembrie dar care au rămas fără urmări, au subliniat mai multe suse europene.

"Preocuparea tuturor este ca UE să rămână unită", a declarat o sursă diplomatică, în timp ce Uniunea este împărţită între susţinătorii unei linii dure faţă de Moscova, cu Polonia şi Ţările Baltice în prima linie, şi ţările reticente din cauza legăturilor lor politice şi economice cu Rusia.

Noul premier grec, Alexis Tsipras, s-a plâns marţi că Guvernul său nu a fost consultat înainte de anunţarea de către UE a unor posibile noi sancţiuni împotriva Rusiei.