Toamna aduce o nouă sucursală bancară străină pe piaţa românească

Autor: Claudia Medrega Postat la 28 septembrie 2020 154 afişări

Banca suedeză Hoist Finance AB a de­cis să intre pe piaţa bancară româ­neas­că şi să opereze în regim de sucur­sa­lă, luna anunţată pentru începerea activităţii fiind septembrie 2020.

Toamna aduce o nouă sucursală bancară străină pe piaţa românească

♦ Urmărind restructurarea datoriilor în sectorul bancar, Hoist Finance din Suedia a cumpărat şi a restructurat credite rele, neperformante, de la bănci mari din Europa ♦ Băncile de pe piaţa românească au apelat în anii de criză economică şi financiară la vânzări ale creditelor neperformante către companii specializate de recuperare creanţe, precum APS, EOS KSI, Kruk sau Coface, pentru a-şi curăţa bilanţurile.

Banca suedeză Hoist Finance AB a de­cis să intre pe piaţa bancară româ­neas­că şi să opereze în regim de sucur­sa­lă, luna anunţată pentru începerea activităţii fiind septembrie 2020.

Hoist Finance AB (publ.) Stoc­kholm - Sucursala Bucureşti figu­rea­ză în registrul instituţiilor de credit de la Banca Naţio­nală, la cate­goria su­cur­sale ale in­sti­tu­ţiilor de cre­dit din alte sta­te mem­bre ale Uniunii Eu­ro­pene (UE), iar data de înma­triculare a băncii în acest registru este 18 martie 2020.

„Sucursala inten­ţio­nează să înceapă activi­ta­tea la data de 1 septembrie 2020“, se men­­ţionează în registrul BNR la Hoist Fi­nance Stockholm - Sucursala Bucureşti.

Instituţiile de credit autorizate şi su­pra­­vegheate de autoritatea compe­ten­tă dintr-un alt stat membru pot în­fiinţa su­cur­sale pe teritoriul României pe baza no­­ti­ficării transmise Băncii Na­ţionale a Ro­­mâniei de autoritatea com­pe­tentă din sta­tul membru de origine. Supra­ve­ghe­rea prudenţială a acestor sucursale este re­a­lizată de autoritatea com­petentă din sta­tul membru de origine a instituţiei de cre­dit, fără a se aduce atin­gere com­pe­tenţelor Băncii Naţionale a României prevăzute de OUG nr. 99/2006 (conform art. 45 alin. (1), art.55 şi art.208 din OUG nr.99/2006), potrivit regulilor BNR.

Urmărind restructurarea datoriilor în sectorul bancar, Hoist Finance din Suedia a cumpărat şi a restructurat cre­dite rele, neperformante, de la bănci mari din Europa. Firma suedeză ope­rea­ză pe pieţe precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Po­lonia şi Spania, dar şi-a îndreptat atenţia şi către Grecia şi Italia.

De exemplu, banca suedeză Hoist Finance a ajutat bănci internaţionale, pre­cum Deutsche Bank şi Banco Sant­ander, să-şi restructureze datoriile prin achiziţionarea sau gestionarea unor credite de consum neperformante.

Noua criză adusă de pandemia de co­ronavirus va afecta întreaga econo­mie şi, implicit, şi sectorul financiar, şi poate aduce, în timp, o creştere a ratei creditelor neperformante (NPL - non-performing loans).

Pe piaţa românească, rata NPL a os­cilat în primele cinci luni din 2020 în jurul nivelului de 4%, pentru ca în iunie şi iulie să treacă de 4,3%. Comparativ, la sfârşitul anului 2019, rata NPL era 4,08%.

În ultimii ani, rata NPL a scăzut mult în România după ce în perioada crizei economice unu din cinci credite eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar.

Băncile de pe piaţa românească au apelat în anii de criză economică şi financiară la vânzări ale creditelor neperformante către companii specializate de recuperare creanţe, precum APS România, EOS KSI România, Kruk sau Coface, pentru a-şi curăţa bilanţurile.

Piaţa locală a tranzacţiilor cu credite neperformante a fost una dintre cele mai dinamice pieţe în ultimul deceniu, băncile punând pe masa recuperatorilor finanţări cu probleme de la câteva zeci de milioane de euro pe an în perioada 2008-2014 la miliarde de euro pe an în perioada 2015 - 2018.

În ultimii patru ani rata creditelor neperformante s-a redus în România de mai mult de trei ori, cel mai rapid ritm de scădere din UE. După ce anul 2017 a fost mai dinamic pe segmentul tranzacţiilor cu credite neperformante, anii 2018 şi 2019 au venit cu o încetinire a ritmului, în condiţiile înăspririi legislaţiei fiscale. Dincolo de impactul modificărilor fiscale care au vizat tranzacţiile cu NPL-uri, temperarea vânzărilor de credite neperformante din ultimii ani a fost şi un semn că bancherii au curăţat o parte importantă din bilanţuri, situaţie reflectată de altfel şi în nivelul din ce în ce mai scăzut al ratei de neperformanţă.

În contextul crizei coronavirusului, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial pentru bănci şi instituţiile financiare nebancare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de impactul acestei crize, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu vor fi considerate problematice/neperformante şi băncile nu trebuie să pună bani deoparte provizionându-le.

Însă, probleme pot apărea dacă unii debitori - persoane fizice sau companii - afectaţi de impactul economic negativ al crizei coronavirus, nu vor reuşi să reia plata creditelor după expirarea păsuirii permisă de cadrul legislativ. În aceste condiţii, rata NPL poate reveni pe creştere puternică.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
banca,
bucuresti,
banci,
piata

ALEPH STORY: Dezvoltatorii vor lua în vizor hotelurile vechi pentru a le demola şi pentru a dezvolta hoteluri şi blocuri noi. O discuţie cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar şi Dan Pavel, editor-prezentator ŞTIU

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.