În timp ce guvernele caută noi şi noi surse de bani pentru finanţarea eforturilor de luptă cu criza provocată de pandemie, iar riscul acutizării inechităţilor sociale se amplifică, o idee pentru rezolvarea acestor probleme devine tendinţă: taxarea averilor mari.

Statele lumii dezvoltate au cheltuit şi cheltuiesc miliarde de euro, dolari sau alte monede pentru a proteja populaţia şi veniturile acesteia de pandemie. De asemenea, cu alte miliarde sunt garantate împrumuturi de urgenţă pentru companiile afectate de criză. Toate acestea înseamnă datorii de care guvernele vor putea scăpa, în cele mai multe cazuri, abia peste un deceniu. Ar fi o povară imensă care va apăsa pe viitoarele generaţii. O trăsătură a actualei crize este impactul disproporţionat în diferitele pături sociale. Şocul este mai puternic pentru cei cu venituri mici şi mai slab pentru cei cu averi mari, care în ultimii ani au devenit şi mai bogaţi, după cum remarcă swissinfo.ch. Bogaţii au avut „o pandemie bună“, scrie Rhymer Rigby, comentator pentru Financial Times.

„Toate aceste datorii nu pot fi plătite în doar câţiva ani fără declanşarea unor perturbări serioase în societate“, spune  Christian Keuschnigg, profesor de ştiinţe economice la Universitatea  St Gallen.

Econo­mişti şi guverne caută modalităţi de a împărţi această povară echitabil. În Marea Britanie, spre exemplu, guvernul a îngheţat pragurile exceptării de la plata taxelor pentru a atrage mai multe venituri în anii care vin. În Elveţia, Jan-Egbert Sturm, directorul institutului economic KOF, a sugerat aplicarea unei taxe de solidaritate pe timpul şi după pandemia de COVID-19 în sectorul afacerilor, îndreptată în special spre magazinele online şi firmele farmaceutice, care şi-au văzut veniturile crescând în timpul crizei.

„Putem creşte impozitul pe profit pentru câştigătorii crizei şi putem folosi banii astfel obţinuţi pentru a-i ajuta pe pierzători“, a spus Sturm. Elveţia are deja o serie de taxe pe avere, care variază ca aplicabilitate - de la stupi la porci şi alpaca - şi procent în funcţie de canton.

Producerea de venituri mai mari este preferabilă reducerii cheltuielilor statului când economiile cer cu disperare energie.  Alte metode pot fi creşterea impozitului pe avere sau introducerea unor taxe pe moştenire. În Argentina, o ţară în criză profundă încă înainte de venirea pandemiei, guvernul a majorat taxa pe avere aplicată celor bogaţi în unele cazuri cu 70%. Cei obligaţi să o plătească au venituri de peste 2,2 milioane de dolari. Impozitul nou este de până la 3,5%.

În Marea Britanie, unde împrumuturile pe care guvernul le are în vedere pentru anul acesta sunt cele mai mari de după al Doilea Război Mondial, un grup de intelectuali cunoscut drept „Comitetul pentru taxa pe avere“ a propus o taxă excepţională pe activele totale - spre exemplu, de 5% pe tot ce depăşeşte 500.000 de lire sterline plătibilă în cinci ani. Ministrul finanţelor Rishi Sunak a spus de multe ori că acest lucru nu se va întâmpla. Chiar şi aşa, scrie Rigby de la FT, sunt şanse mari ca majorările de taxe care urmează să-i afecteze mai mult pe cei cu bani mulţi.

Managerii de active din Marea Britanie îi avertizează deja pe cei mai bogaţi să se aştepte la o taxă pe avere într-o formă sau alta.

În SUA, scrie Bloomberg, noul preşedinte Joe Biden este hotărât să-i taxeze pe bogaţi pentru a amortize şocurile economice distructive ale pandemiei. Consilierii săi lucrează la propuneri în acest sens de ani de zile, iar preşedintele a promis în campania electorală că îi va taxa pe bogaţi. Pandemia a fost „bună“ în special pentru averile celor mai bogaţi americani. Recent, Biden s-a arătat convins de nevoia aplicării unei astfel de măsuri spunând că aceia care câştigă mai mult de 400.000 de dolari se pot aştepta să plătească taxe mai mari. Pentru cei care câştigă mai puţin, nu va fi „nici un cent în taxe adiţionale“. Detaliile planului încă nu au fost făcute publice, dar se vorbeşte despre majorarea impozitului pe câştigurile de capital, de creşterea impozitului pe profit şi a celui pe proprietăţi imobiliare. Banii astfel obţinuţi ar fi folosiţi pentru finanţarea infrastructurii, măsurilor de combatere a schimbărilor climatice şi pentru asistenţă socială. Consilierii lui Trump au explicat că administraţia de la Casa Albă căută, de asemenea, modalităţi de a inversa o parte din reducerile de taxe pe venit şi profit aplicate de  fostul preşedinte Donald Trump. Senatoarea Elizabeth Warren şi alţi politicieni progresişti au prezentat recent un proiect de lege care va permite taxarea averilor celor mai bogaţi americani. Proiectul prevede impunerea unui impozit anual de 2% pe averile de peste 50 de milioane de dolari ale gospodăriilor. Cei cu peste un milion de dolari vor plăti în plus încă 1%. Aceste propuneri sunt la nivel federal, dar la nivel de state, politicienii au alte iniţiative de aceeaşi natură. Un astfel de stat este California. Problema inechităţilor sociale este intens dezbătută în SUA, cea mai mare economie a lumii. Strategia băncii centrale de relansare din ultima criză şi apoi de recuperare a inundat pieţele financiare cu lichiditate, bogaţii profitând cel mai mult de acest lucru. Cei mai înstăriţi 1% dintre americani şi-au mărit anul trecut averile cu peste  4.000 de miliarde de dolari în condiţiile în care cotaţiile acţiunilor au atins niveluri record, iar valoarea proprietăţilor imobiliare s-a umflat pe fondul dobânzilor foarte mici. Un studiu al unui institut economic de stânga, Economic Policy Institute, arată că 80% din locurile de muncă pierdute în 2020 sunt concentrate în grupul celor 25% din angajaţi cu cele mai mici salarii.