România, al doilea cel mai mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, cu un efectiv de 10,75 milioane de capete în 2025, după Spania, care are circa 11,1 milioane, se confruntă în prezent cu restricţii la exportul de ovine şi caprine. Există deja o interdicţie de a exporta animale vii către Uniunea Europeană, valabilă până la 31 iulie 2026, iar aceasta a fost prelungită până la 31 decembrie 2026. În plus, UE a extins restricţiile şi către exporturile în ţări din afara sa, din cauză că în România au fost depistate boli la animale, precum pesta micilor rumegătoare şi variola ovină. Totuşi, România poate exporta în continuare carne, în carcasă, atât în UE, cât şi în afara sa, însă provocarea sa este că are puţine abatoare, animalele vii fiind baza.

„Există un risc ridicat de răspândire suplimentară a bolii, nu numai pe teritoriul României, ci şi în restul Uniunii, cât şi în ţări terţe. Prin urmare, este necesar să se prelungească interdicţia privind circulaţia ovinelor şi caprinelor de pe întreg teritoriul României către orice destinaţie situată într-un alt stat membru sau care tranzitează un alt stat membru până la 31 decembrie 2026 şi să se extindă această interdicţie la orice destinaţie situată în ţări terţe”, a spus Olivér Várhelyi, membru al Comisiei Europene.

Poziţia României este că, în cazul apariţiei unor focare, restricţiile ar trebui aplicate local, doar în zonele afectate, nu la nivel naţional. Alexandru Bociu, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), urmează să meargă luni la Bruxelles pentru discuţii cu oficialii europeni, în încercarea de a găsi o soluţie care să permită reluarea exporturilor de ovine şi caprine.

În acelaşi timp, România speră la adaptarea relaţiilor comerciale cu ţări terţe, în special din Orientul Mijlociu, unde există o tradiţie de export pentru ovine. Mai exact, ideea este de a ajusta condiţiile de biosecuritate astfel încât exporturile să poată fi reluate în siguranţă, pentru că exporturile de animale vii - ovine şi caprine - aduc peste 200 de milioane de euro anual în economie.

În urmă cu patru zile, în data de 15 iunie, Alexandru Bociu a spus că „România trebuie să îşi protejeze poziţia de cel puternic exportator din Europa”. Piaţa de export, exclusiv în spaţiile extra-comunitare, a generat în primele zece luni din 2025 peste 210 milioane de euro, iar anul acesta cu exporturi deja realizate de 1 milion de capete creşterea preconizată era cu minimum 40%, potrivit lui. În primele patru luni din acest an, exporturile au crescut puternic şi au atins deja 120 de milioane de euro, conform datelor Eurostat.

În decursul anului 2025, România a exportat ovine şi caprine vii în afara Uniunii Europene în valoare de 241,7 milioane de euro, în creştere cu 22% faţă de anul 2024, când exporturile au fost de 198 milioane de euro, arată datele Eurostat. Dacă ne uităm mai în urmă, în 2020, exporturile erau de 180 de milioane de euro, adică o creştere de 35%. Însă, în 2023, când România putea exporta şi în UE, exporturile totale au atins pragul de 285 de milioane de euro.

„ANSVSA a deschis pieţe noi de export ovine în afara Europei, tocmai pentru că potenţialul României este enorm. Este incorect faţă de miile de ciobani, fermieri, crescători şi exportatori corecţi ca acest potenţial să fie blocat prin restricţii, pentru că în final costul îl plătesc tot ei. (...) Deschiderea şi securizarea pieţei din Algeria, cu un contract de un milion de capete şi transporturi aeriene cargo suportate integral de partenerii externi, dar şi consolidarea unor pieţe active precum Arabia Saudită, redeschisă în februarie 2025, Iordania, Maroc, China, Azerbaidjan şi Albania, sunt puncte noi de consolidare a poziţiei României în sectorul de exporturi agricole”, a subliniat preşedintele Autorităţii Sanitar-Veterinare.

România are un caz de pestă a micilor rumegătoare în judeţul Mureş şi a avea o zonă suplimentară de restricţii de export în judeţul Sibiu. Acum, mai are şi patru cazuri de variolă ovină, dar reprezentanţii ANSVSA au spus pentru ZF că nu suntem singura ţară cu astfel de probleme, ci şi în Grecia sunt câteva focare de pestă a micilor rumegătoare şi nu s-a interzis exportul la nivel naţional, astfel că măsura luată acum de Comisia Europeană este, din punctul lor de vedere, disproporţionată. În plus, pentru variolă s-a făcut screening animalelor, iar pentru a exporta în continuare există posibilitatea de a face centre de colectare destinate exportului şi animalele pot fi vaccinate.

„Este o măsură profund disproporţionată în raport cu situaţia epidemiologică existentă şi cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricţia se aplică întregului teritoriu naţional, deşi focarul este localizat şi se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situaţii similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe”, a spus Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.