Blocul Scala, una dintre cele mai reprezentative clădiri moderniste ale Bucureştiului, a intrat recent în portofoliul Danielei Schoppmeyer, proprietara APACA. Achiziţia a vizat 27 de apartamente şi garsoniere, precum şi spaţiul comercial de la parter, tranzacţia fiind considerată una dintre cele mai spectaculoase mişcări de pe piaţa imobiliară din centrul Capitalei din ultimii ani. Potrivit datelor oficiale, cumpărătoarea figurează pe persoană fizică, însă numele său este deja bine cunoscut în industria textilă prin compania Faberrom.

Faberrom este continuatoarea fostului colos APACA, întreprindere care în perioada comunistă angaja peste 20.000 de oameni. „Erau 1.380 doar în secţia de tricotaje şi confecţii”, îşi aminteşte o angajată intervievată de Euronews, astăzi şefa de secţie după peste patru decenii petrecute în fabrică. După privatizare, Faberrom a continuat activitatea, dar cu o forţă de muncă mult redusă – sub 200 de angajaţi în prezent. Producţia s-a adaptat la noua realitate, orientându-se către colaborări cu branduri de lux europene. „Nu mai suntem cei mai ieftini, dar oferim calitate, experienţă şi livrare rapidă către pieţele vestice.

Putem produce un costum complet în 8 ore, prin munca a 30 de oameni”, explica recent Daniela Schoppmeyer, director general al Faberrom.

Dintr-o producţie zilnică de 7.000 de articole în anii ’80, compania realizează astăzi doar 350 de piese, însă destinate unor clienţi precum Louis Vuitton, Chanel, Burberry sau Hugo Boss. „După 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, am început să atragem tot mai multe branduri de lux. Nu mai lucrăm volume mari, ci loturi mici, de calitate superioară”, adăuga ea.

Tranzacţia prin care a preluat blocul Scala vine într-un moment în care centrul Bucureştiului redevine atractiv pentru investitori. „Bulevardul Magheru şi Calea Victoriei sunt artere cu un potenţial uriaş. Investitorii actuali nu mai sunt doar speculativi, ci gândesc pe termen lung, înţeleg importanţa consolidării şi reconversiei clădirilor istorice”, spune Daniel Ţigănilă, fondatorul Special Properties, compania care a intermediat tranzacţia.

Blocul Scala, proiectat de arhitectul Rudolf Fränkel şi finalizat în 1936, face parte din patrimoniul modernist al Capitalei. Imobilul este programat pentru consolidare prin fonduri nerambursabile, iar achiziţia confirmă interesul investitorilor pentru activele istorice ultracentrale. „Bucureştiul se aliniază tendinţei europene prin care clădirile valoroase sunt renovate şi rededicate comunităţii. Scala este o piesă-cheie în acest proces”, mai arată Ţigănilă.

Fenomenul nu este izolat: în ultimii ani, Hotelul Ambasador a fost cumpărat de familia Julius Meinl, cu planul de a fi transformat în hotel de lux The Julius Bucharest, iar Palatul BCR de la Universitate şi Hotelul Majestic de pe Calea Victoriei au intrat sau vor intra şi ele în procese de reconversie. De asemenea, dezvoltatori precum Hagag Development Europe au făcut din achiziţia şi modernizarea clădirilor istorice o strategie de business.

Dincolo de componenta imobiliară, achiziţia blocului Scala de către Daniela Schoppmeyer are şi o încărcătură simbolică. Proprietara uneia dintre ultimele fabrici mari de confecţii din Bucureşti îşi extinde acum portofoliul spre patrimoniul arhitectural al Capitalei. „România trebuie să treacă de la a vinde doar minute de muncă la a vinde produse finite şi design. Aceasta este provocarea pentru industria textilă”, spunea ea recent, făcând o paralelă cu piaţa imobiliară, unde accentul se mută de la tranzacţii speculative la reconversii cu valoare adăugată.

Blocul Scala este astfel mai mult decât o clădire: devine un reper al modului în care capitalul autohton reintră în jocul regenerării urbane. Dacă în anii ’90, multe dintre simbolurile Bucureştiului interbelic au fost abandonate sau lăsate să se degradeze, astăzi tot mai mulţi investitori mizează pe revenirea centrului ca pol de atracţie economic şi turistic.