Dupa cum era de asteptat, proiectul de buget pentru anul urmator a provocat numeroase nemultumiri in randul clasei politice, dar putini se asteptau la o demisie cu acte in regula, depusa si inregistrata la cabinetul premierului - cea a ministrului educatiei, Mircea Miclea, motivata de bugetul prea mic alocat invatamantului in 2006. Miclea a insistat asupra faptului ca nu-si poate pune in practica proiectele in conditiile subfinantarii cronice a invatamantului si a acuzat faptul ca in elaborarea bugetului nu s-a tinut cont de promisiunile facute in campania electorala, cand invatamantul era considerat o prioritate nationala.

Reactia sindicatelor din invatamant a fost relativ previzibila. Liderii sindicali s-au aratat solidari cu decizia lui Mircea Miclea si au amenintat ca vor intra in greva generala daca bugetul pentru educatie nu va fi suplimentat. Interesant este insa ca pozitia lui Miclea a fost sustinuta de presedintele Traian Basescu, care nu a pierdut ocazia de a critica bugetul guvernului Tariceanu pentru nerespectarea promisiunilor electorale, amenintand chiar ca nu-l va promulga daca situatia va ramane neschimbata si dupa dezbaterea proiectului de buget in Parlament.

In intampinarea criticilor prezidentiale a venit liderul Partidului Democrat, Emil Boc, care a anuntat ca nu va nominaliza nici o persoana pentru postul de ministru al educatiei, pana la rezolvarea problemei cu bugetul. Mai mult, a amenintat ca Partidul Democrat va amenda in Parlament bugetul propus de guvernul pe care, teoretic, il sustine. Cei ce au vazut insa in decizia lui Boc o confirmare a scenariului mai vechi ca PD ar urma sa se retraga de la guvernare sub un pretext oarecare s-au inselat insa, cel putin deocamdata: spre sfarsitul saptamanii, liberalii si democratii se intelesesera deja sa creasca bugetul pentru educatie la 4,4% din PIB, de la nivelul initial de 4%. Miclea si sindicatele cerusera insa cel putin 5%, tocmai pentru ca in 2007, anul teoretic al aderarii la UE, sa poata obtine un buget de 6%.

E drept insa ca ministrul Miclea, care raspunde si de cercetare, ar fi putut sa se consoleze cu o cifra mai mult decat spectaculoasa: cresterea cu 82% fata de anul trecut a alocatiei bugetare pentru cercetare. Cu aceasta crestere cu tot insa, alocatia prevazuta pentru cercetare in 2006 nu ajunge decat la 1% din PIB.