Povestea oraşului în care s-a inventat afacerea decoraţiunilor de Crăciun

Autor: Ioana Matei Postat la 22 decembrie 2014 606 afişări

Strada Friedens din orăşelul german Lauscha este epicentrul global al decoraţiunilor de Crăciun făcute manual, cunoscut în limba germană drept Christbaumschmuck Zentral, potrivit Financial Times. Poziţia oraşului într-o pădure, la o altitudine de peste 500 de metri oferă condiţiile perfecte pentru producţia de sticlă din nisip fin de Steinheid şi piatră de var locală.

Povestea oraşului în care s-a inventat afacerea decoraţiunilor de Crăciun

Bogaţia minereurilor din fier din zonă au ajutat de asemenea la dezvoltarea acestei mici industrii care, datorită acestor ingrediente naturale şi optimismului locuitorilor, a dat naştere la Glashutten – cabanele în care se fabrifcă sticla prin meşteşuguri tradiţionale şi care împânzesc în prezent oraşul.

Cu mai mult de patru secole în urmă, familia Greiner a ajuns să prospere de pe urma uneia dintre aceste mici afaceri. La sfârşitul anilor ‘50, Hans Greiner şi Christoff Mueller au pus bazele afacerii lor cu decoraţiuni din sticlă în Lauscha, după ce au obţinut o licenţă de la Ducele Saxe-Coburg-ului, Johann Casimir.

În perioada respectivă, sticla era scumpă şi era destinată aristocraţiei, Veneţia şi Germania având o tradiţie puternică de comerţ cu produse precum paharele din sticlă veneţiană. Sticlăria pictată oferea o alternativă mai populară, iar treptat sticla a început să fie folosită zilnic, chiar şi de populaţia mai săracă. 

Unul dintre produsele  Griener & Mueller erau ghirlandele cu mărgele din sticlă cu care se împodobeau copacii în sezonul de iarnă. Înainte de invenţia lor, "das lametta" sau beteala era făcută din fâşii de argint. Problema lor era că răspândeau în aer acid sulfuric, spre deosebire de mărgelele din sticlă, deloc toxice. 

Piaţa pentru produsele din sticlă de la Lauscha s-a extins în secolul al XVII-lea, când fiii lui Mueller au construit o fabrică, în 1607, în timp ce alţi producători de sticlă din regiune au format fraternităţi pentru a cumpăra pământ şi resursele pe care le cerea industria. Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cererea crescuse şi "glasshutten" erau răspândite în tot oraşul. Meşteşugarii produceau pahare, sticle, mărgele şi ochi de păpuşi. Tradiţiile germane începuseră să fie exportate, în special cea legată de "Tannenbaum" — bradul de Crăciun. Acesta a fost importat mai întâi de nobilimea engleză, există consemnări despre «un brad imens, de crengile căruia atârnau dulciuri, fructe şi jucării, aranjate cu gust, luminate de mici lumânări din ceară » aflat în 1800  la aşezământul reginei. Prinţesa Victoria s-a bucurat de un copac cu ornamente la Kensington Palace în 1832, iar un moment important a fost în 1848, când o poză din Illustrated London News îi prezentau pe Victoria şi pe Prinţul Albert în jurul bradului de Crăciun, sub care se aflau cadouri.

În această perioadă Hans Greiner, descendent al primului Greiner, a început să facă ornamente din sticlă în formă de alune şi fructe, în scopul decorării brazilor de Crăciun. Totuşi, consemnările despre globurile rotunde au început să existe din 1847: acestea erau făcute prin inserarea unui tub fierbinte din sticlă în argilă, al cărui termen în germană este « kugel », procedeu folosit în continuare astăzi.

Imigranţii germani din Pennsylvania şi Ohio au început să cumpere brazi pentru casele lor americane în secolul al XVIII-lea, dar se spune că un reverend din Williamsburg, Virginia, ar fi decorat pentru prima oară un brad de Crăciun cu nuci poleite, lumânări şi ghirlande din popcorn. Globurile din sticlă nu apăruseră încă, dar piaţa transatlantică avea potenţial pentru Lauscha. Cel care a văzut această oportunitate este tânărul de 28 de ani Frank Woolworth. În 1880, un călător german a vizitat magazinul său din Lancaster, Pennsylvania şi i-a oferit câteva ornamente din Lauscha. Woolworth credea că acestea nu vor avea succes pentru că nu aveau nicio utilitate practică.  Totuşi, a acceptat să încerce să le vândă şi a reuşit să ajungă la un profit de 4,32 dolari într-o singură zi.

După mai bine de un secol, Lauscha îşi revine în comerţul cu ornamente inundat în ultimii ani de ornamentele ieftine fabricate în China. Produsele făcute manual trebuie să inoveze şi să se orienteze pe piaţa premium. În 2008, Krebs Glas Lauscha a creat un glob cu aur şi diamante care valora 20.000 de lire, iar anul următor, Hallmark din Regatul Unit a răspuns cu unul ce a ajuns la valoarea de 82,000 de lire sterline. Recordurile continuă pe această piaţă - pentru că producţia de globuri de Crăciun este o afacere serioasă, la fel de competitivă ca oricare alta.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
craciun,
decoratiuni,
sticla,
afaceri,
inventie
/actualitate/povestea-orasului-in-care-s-a-inventat-afacerea-decoratiunilor-de-craciun-13734556
13734556
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.