La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a fost de 19.036.031 persoane, în scădere cu 31.545 persoane faţă de 1 ianuarie 2024.

Populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9.768.000 persoane, în scădere cu 1,3% faţă 1 ianuarie 2024.

Populaţia feminină a fost de 9.777.000 persoane, în scădere cu 0,2% faţă de începutul anului 2024.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) continuându-şi trendul de creştere: comparativ cu 1 ianuarie 2024 cu 0,3 puncte procentuale (de la 20,0% în 2024 la 20,3% la 1 ianuarie 2025).

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a scăzut de la 15,9% la 1 ianuarie 2024 la 15,6% la 1 ianuarie 2025.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 (la 1 ianuarie 2024) la 130,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2025).

Raportul de dependenţă demografică a stagnat la 56,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2025).

Soldul migraţiei internaţionale în anul 2024 a fost pozitiv, numărul imigranţilor depăşind numărul emigranţilor cu 58.800 persoane.

„Astfel, România a continuat să fie o ţară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migraţiei internaţionale, în scădere fată de anii precedenţi, nu a reuşit să compenseze sporul natural negativ (-102 mii persoane).

Drept urmare, la 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a României a fost în scădere faţă de aceeaşi dată a anului anterior. În cursul anului 2024, bărbaţii au fost majoritari atât în rândul emigranţilor (57,6%) cât şi în rândul imigranţilor (58,3%)”, arată INS.