Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Inflaţia a scăzut puternic în trimestrul III, dar preţurile energiei continuă să pună presiune pe economie. ”A cam dispărut cocoaşa care a apărut după creşterea preţurilor determinate de majorărilor de TVA, de accize, şi de criza energetică”
Rata anuală a inflaţiei din România s-a redus puternic în trimestrul al treilea al anului, în special ca urmare a unor efecte statistice favorabile, a declarat luni Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul prezentării Raportului asupra inflaţiei.
Potrivit guvernatorului BNR, efectele majorărilor de TVA şi accize, precum şi cele ale crizei energetice, care au determinat anterior creşteri importante ale preţurilor, au început să se estompeze. Isărescu a explicat că aşa-numita „cocoaşă” a inflaţiei a dispărut în mare parte, însă presiunile asupra preţurilor nu au fost eliminate.
Unul dintre cei mai importanţi factori care au alimentat creşterile de preţuri în această perioadă a fost tensionarea suplimentară a pieţelor internaţionale de energie. Guvernatorul BNR a atras atenţia că inclusiv cotaţiile angro ale gazelor naturale se confruntă cu presiuni de creştere, ceea ce reprezintă în continuare un risc pentru evoluţia inflaţiei.
În ceea ce priveşte situaţia României, Mugur Isărescu a precizat că gradul de umplere a depozitelor de gaze naturale se situează la un nivel rezonabil în comparaţie cu anii anteriori.
Ce a spus Guvernatorul Mugur Isărescu:
Rata anuală a inflaţiei, măsurată după indicele preţurilor de consum, s-a redus puternic în T3, în special pe fondul unor efecte statistice favorabile.
A cam dispărut cocoaşa care a apărut după creşterea preţurilor determinate de majorărilor de TVA, de accize, şi de criza energetică.
La creşterea preţurilor în această perioadă, cel mai important factor a fost cel legat de tensionarea suplimentară a pieţelor internaţionale de energie. Şi în ceea ce priveşte cotaţiile en-gross pentru gazele naturale avem o tensiune, presiuni în sensul creşterilor de preţ.
Gradul de umplere a depozitelor de gaze din România este rezonabil comparativ cu anii trecuţi.
România nu este acum în situaţia de a încheia un nou acord stand-by cu FMI, pentru că avem rezerve valutare şi nu avem o criză valutară, iar ţara nu are nevoie de bani de la Fond, ci de bani din investiţii străine, de fonduri europene şi de împrumuturi de pe pieţele externe, reiese din declaraţiile lui Mugur Isărescu.
Scenariul ca România să ajungă din nou să încheie un acord cu FMI, mai ales în situaţia unei reduceri a ratingului din cauza opririi ajustării fiscale, a reapărut în spaţiul public în ultima perioadă, fiind adus în discuţie chiar de către oficiali guvernamentali şi de către preşedintele României, Nicuşor Dan.
Riscul există oricând. Am văzut că s-a creat o discuţie mare: vine FMI, un fel de bau-bau pe care l-am mai trăit de câteva ori, şi ia măsuri aspre. FMI vine când avem o criză valutară şi nu avem rezerve, ceea ce nu e cazul României. România are nevoie de bani, dar nu de bani de la FMI, pentru că acolo e vorba doar despre un schimb de valută ca să spunem asa: noi le dam lei în contul nostru şi ei ne dau bani pentru rezerve valutare, deci valută atunci când nivelul rezervelor este scăzut sau când există o criză valutară. Explic tehnic, ca să ieşim dintr-o discuţie care nu îşi are rostul.
Tara are nevoie de bani, a adăugat Isărescu, dar are nevoie de “bani din investiţii străine, din fonduri europene - care e bine să fie atrase în mai mare măsură -, şi din împrumuturi pe pieţele de capital. Şi aici e riscul cel mare, este eventual şi o conexiune cu FMI, că dacă s-ar deteriora credibilitatea României pe plam extern, în aşa măsură, un acord cu FMI ar putea să ajute la credibilitate. Nu suntem în această situaţie”.
România are acord cu Comisia Europeană şi are ţinte de deficit pe care trebuie să le îndeplinească, a adăugat Isărescu, şi atunci “şi ratingul şi credibilitatea României pot fi menţinute fără acord cu FMI”.
BNR are legături permanente cu FMI, schimbă informaţii, opinii, iar în primăvara acestui an au fost în România şi-au spus părerea, şi probabil vor veni din nou în primăvara anului viitor, dar acest lucru “nu înseamnă că facem un acord de tip stand-by cu ei, pentru că nu de acei bani avem nevoie”, a concluzionat guvernatorul BNR.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro










