Între 200 şi 300 de manifestanţi se aflau în continuare marţi dimineaţă în trei dintre cele mai importante locuri ale protestelor, unde zeci de mii de persoane au ieşit în stradă începând din 28 septembrie.

Activitatea a fost reluată luni în fosta colonie britanică aflată sub administrarea Beijingului, iar numeroase şcoli au fost redeschise şi asediul asupra sediului guvernului local s-a încheiat, astfel încât 3.000 de angajaţi au revenit la birouri. Cu toate acestea, baraje sunt încă prezente pe anumite străzi, iar circulaţia mai multor autobuze este în continuare deviată.

Mişcarea de protest a beneficiat de susţinerea opiniei publice timp de opt zile, însă nemulţumirea a crescut în condiţiile în care transporturile şi alte servicii publice au fost practic paralizate în acest timp în Hong Kong.

Liderii studenţilor, care s-au întâlnit luni seară cu un reprezentant al guvernului local pentru "discuţii preliminare" pentru negocieri oficiale, au acceptat dialogul în principiu. "Vom avea mai multe runde de negocieri", a explicat Lester Shum, secretar general-adjunct al federaţiei studenţilor din Hong Kong. La rândul său, Ray Lau, reprezentant al guvernului local pentru Afaceri constituţionale, şi-a exprimat "speranţa" că discuţiile cu liderii studenţilor ar putea începe în cursul săptămânii şi se vor desfăşura într-o atmosferă de respect reciproc. Ray Lau urmează să se întâlnească marţi cu liderii studenţilor pentru a stabili data şi locul începerii discuţiilor, care vor avea loc cu participarea adjunctului şefului Executivului local, Carrier Lam.

Hong Kong-ul traversează cea mai gravă politică de după retrocedarea sa către China, în 1997. China a acceptat să instaureze votul universal pentru alegerea viitorului şef al Executivului local, programată în 2017, dar doreşte să păstreze controlul asupra candidaturilor, o propunere inacceptabilă pentru mişcarea prodemocraţie.

De asemenea, manifestanţii au cerut demisia şefului Executivului din Hong Kong, Leung Chun-ying, acuzat că este o marionetă a Beijingului.

După declanşarea protestelor, poliţia din Hong Kong a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor, ceea ce a provocat dezbateri în presa locală şi internaţională, care a evocat momentul reprimării mişcării democratice din Piaţa Tiananmen, din 1989, soldată, potrivit unor surse independente, cu peste 1.000 de morţi doar la Beijing.