Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare. Ei preferă să experimenteze – academic sau profesional – în toate formele, în vreme ce, totuşi, cei cu studii medii tind în continuare către stabilitatea pe care le-o oferă propria locuinţă.

Acestea sunt concluziile jucătorilor de pe piaţa rezidenţială locală, care remarcă, de câţiva ani, o schimbare a paradigmei când vine vorba de achiziţia unui apartament sau a unei case în rândul tinerilor de maximum 25 de ani.

„Tinerii din generaţia Z au tendinţa să prelungească perioada în care rămân cu chirie, în paralel cu amânarea planurilor de a-şi întemeia o familie şi mă refer în special la cei cu studii superioare şi joburi calificate“, spune Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.

Din constatările sale pe baza anunţurilor publicate pe site-ul de imobiliare, el spune că cei din Generaţia Z preferă să treacă prin diverse experienţe, chiar să se mute pentru perioade de timp de unu-doi ani în alte oraşe, din Bucureşti în Timişoara sau Cluj-Napoca sau invers, ca parte a acestor experienţe.

„Astfel, pe acest segment vedem o preocupare mai mare în zona chiriilor şi o amânare a deciziei de achiziţie. Desigur, după vârsta de 30-35 de ani preocuparea se schimbă înspre achiziţie.“

Pe de altă parte, în cadrul aceleiaşi generaţii, adaugă Daniel Crainic, tinerii cu studii medii sunt mai degrabă preocupaţi să devină proprietari, statut care le oferă siguranţă şi sunt dispuşi să facă compromisuri mai mari, apelând la credit, ajutor din partea părinţilor sau economii.

Olivia are 22 de ani, iar când vine vorba de a-şi cumpăra o locuinţă, deşi visează la asta, spune că sunt mai multe aspecte pe care le ia în considerare.

„Nu sunt adepta statului cu chirie, dar momentan este o necesitate. Lipsa unui job stabil este principalul motiv pentru care nu îmi achiziţionez o casă. Momentan sunt la primul job, nu intenţionez să stau foarte mult timp aici, aşadar îmi lipseşte stabilitatea. În plus, nici salariul nu este foarte mare, partea financiară reprezentând o problemă în această direcţie. Mai mult decât atât, mă gândesc la posibilitatea de a pleca din ţară, un alt factor care contribuie la amânarea unei astfel de decizii. În cele din urmă, tot de stabilitate este vorba“, spune Olivia din Bucureşti.

De partea cealaltă a baricadei, Raluca, o tânără de 25 de ani care şi-a cumpărat anul trecut o locuinţă, după mai mulţi ani de stat cu chirie, spune că nu vede creditul pe care trebuie să-l achite ca pe o constrângere.

„După un an în care apa caldă venea doar în zile de sărbătoare, am considerat atât eu, cât şi prietenul meu că trebuie să ne reorientăm spre o locuinţă în care să avem (cel puţin) condiţiile minime de trai. În Bucureşti a devenit un lux să ai apă caldă şi căldură, astfel încât soluţia a părut firească: apartament nou, cu centrală proprie. În ceea ce priveşte creditul, nu îl văd ca pe o povară. Partea dificilă este să strângi banii de avans. În principiu, banii pe care îi dădeam într-o lună pe chirie îi dau acum pe credit, deci nu a însemnat neapărat o limitare de la distracţie sau de la alte plăceri, precum călătoritul. Însă este de menţionat că în anul 2021, când ne-am luat noi locuinţa, contextul era diferit. Acum economia este într-un alt punct, deci nu sunt convinsă că aş mai avea curajul de a face acest pas“, spune Raluca.

Gran Via, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de pe piaţa rezidenţială din Bucureşti, a remarcat că, în ultima perioadă, când vine vorba de achiziţia unei locuinţe, majoritatea clienţilor săi sunt persoane de peste 30-35 de ani.

„În marea majoritate, cei sub această vârstă nu dispun de fonduri suficiente să-şi achiziţioneze apartamentul dorit. Tinerii îşi doresc un apartament în apropiere de birou, să fie într-o zonă bună, cu finisaje superioare. Pe lângă banii de rată, ar trebui să aibă şi banii de mobilare a apartamentului. În schimb, cu chirie pot avea tot ce îşi doresc“, spune Antoanela Comşa, director general la Gran Via.

Pe de altă parte, în cazurile în care nu există venituri pentru a închiria un apartament, tinerii stau încă în acelaşi apartament cu părinţii, motivul fiind costurile mai reduse.

„Nu cred că în prezent s-a modificat semnificativ ideea de a fi proprietar, însă, până nu se căsătoresc şi eventual fac un copil, tinerii să prefere să închirieze şi să se distreze“, mai spune Antoanela Comşa.

Toate schimbările decurg din transformările economiei, care a eliminat caracterul de „previzibil“ din orice ramură, astfel că realitatea este astăzi mult mai volatilă decât în trecut.

„Generaţia Z, pentru că este mult mai mobilă şi mai deschisă la oportunităţi profesionale care presupun deplasări, nu mai este atât de orientată spre a-şi cumpăra o locuinţă. Aceşti tineri sunt mult mai deschişi la ideea de a rămâne chiriaşi, pentru că piaţa muncii şi economia de astăzi sunt foarte dinamice şi este imposibil de prognozat dacă vor lucra în acelaşi loc şi peste 20-30 de ani, aşa cum făceau părinţii noştri“, spun reprezentanţii Imoteca, agenţie de consultanţă imobiliară.

Această tendinţă schimbă şi planurile dezvoltatorilor, care exploatează tot mai mult ideea de a construi proiecte strict pentru închiriere, şi nu pentru vânzare.

An de an, datele Eurostat confirmă că România se menţine în top atunci când vine vorba de statutul de proprietari de locuinţă. Peste 95% dintre români au propriul apartament sau propria casă, potrivit datelor din 2020, în vreme ce, la nivel european, ponderea este de 70%.

Chiar recent Lucian Azoiţei, care deţine compania de dezvoltare imobiliară Forty Management, spunea că nu plănuieşte să scoată la vânzare nicio componentă a proiectului Central District Crystal Lagoon pe care îl demarează în septembrie în zona de nord a Capitalei, astfel că inclusiv cele 600 de apartamente din proiect sunt gândite pentru închiriere, pe fondul unei tendinţe pe care a remarcat-o în piaţă şi care prinde tot mai mult contur în România, de formare a unor portofolii de apartamente pentru a fi scoase la închiriat.

„Generaţia Z, pentru că este mult mai mobilă şi mai deschisă la oportunităţi profesionale care presupun deplasări, nu mai este atât de orientată spre a-şi cumpăra o locuinţă. Aceşti tineri sunt mult mai deschişi la ideea de a rămâne chiriaşi, pentru că piaţa muncii şi economia de astăzi sunt foarte dinamice şi este imposibil de prognozat dacă vor lucra în acelaşi loc şi peste 20-30 de ani, aşa cum făceau părinţii noştri.“ Reprezentanţii Imoteca

„Tinerii din Generaţia Z au tendinţa să prelungească perioada în care rămân în chirie, în paralel cu amânarea planurilor de a-şi întemeia o familie şi mă refer în special la cei cu studii superioare şi joburi calificate.“ Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.

Lucian Azoiţei, care deţine compania de dezvoltare imobiliară Forty Management, spunea că nu plănuieşte să scoată la vânzare nicio componentă a proiectului Central District Crystal Lagoon pe care îl demarează în septembrie în zona de nord a Capitalei, astfel că inclusiv cele 600 de apartamente din proiect sunt gândite pentru închiriere, pe fondul unei tendinţe pe care a remarcat-o în piaţă şi care prinde tot mai mult contur în România, de formare a unor portofolii de apartamente pentru a fi scoase la închiriat.

An de an, datele Eurostat confirmă că România se menţine în top atunci când vine vorba de statutul de proprietari de locuinţă. Peste 95% dintre români au propriul apartament sau propria casă, potrivit datelor din 2020, în vreme ce, la nivel european, ponderea este de 70%.