Pentru prima dată de la criza financiară globală, costurile de împrumut pe termen lung ale Franţei se apropie de cele ale Italiei, o schimbare şocantă care zguduie percepţia investitorilor asupra celei de-a doua economii a Uniunii Europene, informează Financial Times.

Randamentele obligaţiunilor guvernamentale franceze pe 10 ani au depăşit pragul de 3% în ultimul an, pe fondul instabilităţii politice prelungite şi al îngrijorărilor privind finanţele publice. Diferenţa faţă de Italia s-a redus la doar 0,14 puncte procentuale, în timp ce randamentele italiene au scăzut graţie disciplinei fiscale demonstrate de guvernul Giorgiei Meloni.

Această convergenţă răstoarnă un stereotip vechi de decenii: Franţa, considerată până acum un împrumutat sigur, ajunge să fie privită cu aceeaşi prudenţă ca Italia, ţară cu o datorie publică colosală, echivalentă cu circa 140% din PIB. În timpul crizei datoriilor din zona euro, diferenţa („spread-ul”) dintre Italia şi Franţa depăşea chiar 4 puncte procentuale.

„Problema e creşterea nivelului datoriei, Franţa continuă să ruleze deficite mari şi devine un risc de credit tot mai mare”, avertizează Mike Riddell, manager de fonduri la Fidelity International. „Italia gestionează situaţia mai strict şi este recompensată pentru asta.

”

Tensiunile au atins un punct critic: în ultimele săptămâni, unele titluri de stat franceze pe termen scurt au fost tranzacţionate la acelaşi randament cu cele italiene.

Luna trecută, premierul francez François Bayrou a prezentat un pachet fiscal pentru 2026, care include creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli în valoare de 44 miliarde de euro, pe care l-a numit „un moment al adevărului”, menit să prevină o criză a datoriei de tipul celei din Grecia (2010–2018). Însă lipsa unei majorităţi parlamentare îi complică adoptarea, iar opoziţia ameninţă să-l demită. Predecesorul său, Michel Barnier, a fost deja înlăturat în decembrie pentru un plan bugetar controversat, lăsând Franţa fără buget timp de aproape o lună - o premieră istorică.

Datoria publică a Franţei a ajuns la 113% din PIB în 2024 şi este estimată să urce la 118% până în 2026, potrivit Eurostat. Agenţia de rating Moody’s a retrogradat Franţa în decembrie, iar S&P Global şi Fitch menţin o perspectivă negativă.