La finalul lui septembrie 2020, datoria publică a României a ajuns la 451 de miliarde de lei, adică 42,9% din PIB. În decembrie 2019 datoria publică a fost de 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB.

Ministerul Finanţelor a mai împrumutat marţi de pe piaţa externă 2,5 miliarde de euro, adică 1,5 miliarde de euro pe 20 de ani şi 1 miliard de euro pe 9 ani.

Datoria publică a României este formată din datoria în lei şi datoria în valută, respectiv euro sau dolari. Datoria publică este diferită de datoria externă, care include numai datoria în valută, atât cea publică, adică a statului, cât şi cea privată, a companiilor şi băncilor. Datoria externă a ajuns la 117 miliarde de euro.

Consiliul Fiscal este o insituţie autonomă, care este chemată să certifice/să comenteze deciziile autorităţii publice fiscale, dar fără a avea vreo putere practică. În privinţa datoriei publice, calculul Consiliului Fiscal este optimist. Consiliul vede o creştere a datoriei publice a României de până la 55% din PIB, până în 2022. La o creştere a pensiilor, în acest an cu 14%. Comisia Europeană vede însă o creştere aproape exponenţială a datoriei, din cauza deficitului bugetar care, în loc să fie domolit, cum speră guvernul român, va creşte. Comisia vede un deficit bugetar cu mult peste cel avansat de economişti (9% din PIB, pe medie), de 10,3% din PIB în acest an, de 11,3% din PIB anul viitor şi de 12,5% din PIB în 2022. Acest scenariu, ar antrena o creştere a datoriei publice de la 35,3% din PIB în 2019 la 46,7% din PIB în 2020 (plus 11,4 puncte procentuale din PIB, echivalentul a 130 mld. lei) şi la 54,6% din PIB în 2021. Şi la 63,6% din PIB în 2022.

Va fi foarte greu de susţinut o astfel de datorie cu venituri în buget de 30% din PIB. Acum statul trebuie să cheltuiască pentru că este fundamental să susţină economia şi sănătatea oamenilor. Dar statul nu este cantină a săracilor pentru toţi. Statul trebuie să-i susţină pe cei fără sprijin, dar statul va trebui să vadă şi că toţi banii pe care îi imprumută astăzi trebuie daţi înapoi, notează Ziarul Financiar.

Consiliul Fiscal crede că o consolidare fiscală trebuie începută chiar din 2021.

Ministrul finanţelor, Florin Câţu, are o promisiune: deficitul bugetar va scădea, crede el, la 7% din PIB în 2021, de la 9-10% din PIB în acest an. Este posibil, dacă afacerile cresc, dacă încasările bugetare cresc. Nu este posibil prin tăiere de cheltuieli. Este greu, dar clar: România, în situaţia ei economică de astăzi – fără autostrăzi, fără trenuri, fără o mobilitate urbană modernă - nu-şi permite deficite la nivelul UK, al Franţei sau al Germaniei.