Anii de scumpiri au lăsat tot mai puţin loc pentru economisire în bugetele românilor. Cel mai recent studiu Consumer Sentiment România, realizat de MKOR, arată că doar 8,7% dintre respondenţi au reuşit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce pentru 25% veniturile au ajuns doar pentru cheltuielile de bază. Un alt sfert a fost nevoit să consume din economiile acumulate anterior, iar 23% au făcut datorii pentru a-şi acoperi cheltuielile curente.

Presiunea asupra bugetelor vine într-un moment în care percepţia asupra scumpirilor se accentuează. Trei sferturi dintre respondenţi, respectiv 75%, spun că preţurile au crescut semnificativ în ultimele 12 luni, faţă de 59% în urmă cu un an. Aproape şapte din zece se aşteaptă ca ritmul de creştere a preţurilor să continue sau chiar să se accelereze.

Deşi tot mai mulţi români resimt puternic scumpirile, procentul cu care estimează că au crescut efectiv preţurile este mai mic decât în urmă cu trei ani. În medie, respondenţii apreciază că preţurile s-au majorat cu 16% în ultimele 12 luni, faţă de o estimare de 21% în urmă cu trei ani.

Alimentele sunt principalul reper prin care românii resimt scumpirile, fiind indicate de 86% dintre respondenţi, urmate de carburanţi, cu 74%, şi facturile la utilităţi, cu 69%.

Cursul valutar a urcat la 45%, faţă de 25% în urmă cu trei ani, iar taxele sunt menţionate de 42% dintre respondenţi, faţă de 34% anterior.

Presiunea financiară se vede şi în planurile pentru achiziţii importante. Intenţia de a cumpăra o maşină s-a înjumătăţit într-un singur an, de la 8% la 4%, iar 61,4% dintre respondenţi se aşteaptă să plătească mai mult pentru cumpărăturile mari în următoarele 12 luni.

În acelaşi timp, valuta capătă o importanţă tot mai mare în percepţia populaţiei. 32% dintre respondenţi se aşteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, dublu faţă de procentul de 16% înregistrat în urmă cu trei ani, iar 14% spun că intenţionează să economisească direct în valută.

Contractarea unui credit rămâne stabilă de trei ani, între 10% şi 12% dintre respondenţi la fiecare val: presiunea nu se traduce automat în împrumuturi noi. Pe de altă parte, încrederea în Banca Naţională a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7.

„Românii nu mai au ce pune deoparte, iar asta se vede direct în ce cumpără şi ce amână. Maşinile la jumătate, cumpărăturile mari sub semnul întrebării, banii mutaţi în valută în loc să fie cheltuiţi: pentru companiile care vând către consumatorul final, fiecare dintre cifrele acestea înseamnă bugete mai mici pentru tot ce nu e strict necesar”, spune Cori Cimpoca, fondator şi CEO al MKOR.

În ceea ce priveşte taxele, 42% dintre respondenţi le indică drept unul dintre reperele prin care resimt scumpirile, faţă de 34% în urmă cu trei ani. În acelaşi timp, dintre cei care se aşteaptă la noi creşteri de preţuri, 66% consideră că acestea vor fi alimentate de taxe şi impozite.

Dincolo de presiunea financiară imediată, studiul evidenţiază diferenţe importante între generaţii în privinţa preocupărilor personale. Cheltuielile de bază sunt principala grijă a gospodăriilor, fiind menţionate de 52% dintre respondenţi, urmate de nivelul salariilor, cu 42%. Sănătatea mintală este menţionată de 16% la nivelul întregului eşantion, dar procentul ajunge la 34% în cazul Generaţiei Z, faţă de numai 10% în rândul Generaţiei X.