Prin comparaţie, economia zonei euro a crescut cu 0,1%, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2012 a scăzut cu 0,4%.

În primele două trimestre, creşterea PIB a fost de 1,5%, respectiv 0,5%. Pe primele nouă luni, PIB a crescut cu 2,7%, peste aşteptările pieţei şi ale creditorilor externi (în jur de 2,2% pentru tot anul 2013, cifră care a servit şi drept bază de calcul pentru bugetul pe 2014).

"Activitatea în T3 a fost cel mai probabil susţinută de recolta agricolă foarte bună a anului, însă măsura acestei contribuţii a unei recolte aproape la nivel record va fi cunoscută doar la 4 decembrie, când vor fi difuzate statistici detaliate. Ca atare, cifrele de acum trebuie tratate cu un optimism rezervat", arată Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România.

Dincolo de agricultură însă, performanţa economică a anului 2013 a avut ca motor principal exporturile. Pe primele nouă luni, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro). În septembrie, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% exprimate în euro) faţă de aceeaşi lună din 2012, iar importurile au avansat cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% în euro). Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (42,0% la export şi 34,6% la import), relevă INSSE.

Performanţa din intervalul iulie-septembrie a venit la pachet cu o uşoară majorare a inflaţiei, care în octombrie a fost de 0,3%, cea mai mare din ultimele opt luni, în timp ce rata anuală a rămas neschimbată la 1,9% - o dovadă, în opinia analiştilor BCR, că dezinflaţia susţinută de recolta abundentă a anului ar putea fi ameninţată în următoarele luni. Noua prognoză de inflaţie a BCR este 2% pentru decembrie. "Recent anunţatele majorări ale accizelor pentru combustibili şi tutun şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi/litru pentru benzină, în ianuarie 2014, va pune presiune pe inflaţia anului care vine. În absenţa acestor măsuri fiscale, inflaţia ar fi scăzut până la 1% în ianuarie-februarie 2014", estimează Eugen Şinca, economist al BCR.

n privin]a sus]inerii economiei cu bani publici, proiectul de buget pentru 2014, care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, prevede creşterea cheltuielilor totale cu 3,41%, la 119 mld. lei, şi a veniturilor cu 4,8%, la 101 mld. lei. Cele mai importante lucrări de infrastructură prevăzute pentru anul viitor sunt 9 proiecte de autostrăzi, reabilitări de căi ferate, reabilitarea părţii sudice a litoralului, proiectul de lasere de la Turnu-Măgurele, consolidarea Teatrului Naţional şi liniile de metrou Drumul Taberei şi Otopeni.

Mai mulţi bani decât anul acesta vor primi Ministerul Dezvoltării, MApN, Munca, Agricultura, Educaţia, Transporturile, în timp ce bugetul CNAS va fi mai mic cu 0,14%. ANI, SIE, SPP, STS, CSM vor primi alocări mai mici, iar SRI, CCR şi Preşedinţia vor primi alocări mai mari. În 2014, România va contribui la bugetul UE cu 1,58 mld. euro şi va primi de la UE 8,6 mld. euro.