Cel mai frumos vis al lui Christopher Reeve era sa plece in scaun cu rotile in Marea Britanie, sa fie tratat acolo, sa se intoarca acasa, in Statele Unite, sa coboare pe picioarele lui din avion si sa fie arestat pentru ca a incalcat legile americane care interzic clonarea terapeutica.

Visul neimplinit al lui Reeve - cel care a intruchipat, printr-o tragica ironie, mai intai perfectiunea fizica in rolul Superman si mai apoi, timp de 9 ani, neputinta oricarui tetraplegic - s-a legat de celulele stem. Pana in ultima zi a militat, din scaunul lui cu rotile, pentru continuarea cercetarilor. N-a induplecat administratia Bush, dar a reusit, totusi, sa impinga dezbaterea electorala americana pana si in domeniul exclusivist al biologiei celulare. 

Presedintele Bush a redus drastic, in 2001, fondurile federale alocate cercetarii in domeniul celulelor stem. Sambata trecuta, John Kerry promitea, in Ohio, ca daca va ajunge presedinte, nu numai ca va ridica interdictia lui Bush, dar va face din cercetarea in domeniul celulelor stem o prioritate nationala.

Care este, de fapt, miezul disputei? Celulele stem, care poarta in ele promisiunea vindecarii unor boli ca maladia Alzheimer, diabetul, SIDA, sectionari ale maduvei spinarii si numeroase altele, apar in embrionul uman la cateva zile dupa fertilizare. Miraculoasa si unica este capacitatea lor de a se transforma in oricare dintre tesuturile care alcatuiesc organele umane. Exista si celule stem adulte - in maduva spinarii, de exemplu - insa acestea nu se pot metamorfoza, se pare, la fel ca cele embrionare, in fiecare dintre cele 210 tipuri de celule din organismul uman. 

A extrage insa din embrionul uman celulele stem necesare cercetarilor inseamna a-l crea doar pentru a-l distruge. Este moral sa facem asta? Nu, spune presedintele Bush, cu un ochi la electorat: nici o viata nu trebuie sacrificata cu buna stiinta, nici macar pentru a salva alte vieti.

Bineinteles ca putem face asta, spune John Kerry, de vreme ce nu trebuie sa creezi embrioni pentru acest scop, ci ii poti folosi pe cei ramasi din clinicile de fertilizare in vitro, care oricum raman nefolositi. Iar un embrion de cateva zile nu poate fi considerat, dupa nici un standard, o fiinta umana.

Cert este ca cercetarea americana a fost pusa la zid de decizia administratiei Bush de a taia fondurile federale, incepand din 2001. In ultimii 3 ani, bugetul federal a virat doar 25 milioane de dolari - exact cat recompensa pusa pe capul lui Saddam Hussein anul trecut - pentru celulele stem. Britanicii, israelienii, singaporezii si sud-coreenii - care au reusit, in februarie 2004, prima clonare a unui embrion uman - sunt cu multi pasi inainte. 

Iar frustrarea lumii medicale americane creste. Intr-un act de rebeliune politica si stiintifica, o coalitie pestrita, formata din actori si producatori de la Hollywood, miliardari din computere si Internet - printre care si Bill Gates -, oameni de stiinta si oameni de afaceri, a initiat, acum o luna, un proiect legislativ care prevede alocarea pentru cercetari, de la bugetul statului California, a 3 miliarde de dolari in urmatorii 10 ani. Saptamana trecuta, un grup de cercetatori de la Harvard University a solicitat chiar comisiei de etica permisiunea de a realiza o clonare terapeutica pentru a-si putea continua cercetarile.

Scenariul e deja stabilit. Vor fi folositi, mai intai, embrioni umani ramasi nefolositi in clinicile de fertilizare in vitro. In laborator, ovulul fertilizat va incepe sa se divida pana va ajunge la stadiul de blastocit - un ghemotoc de cateva zeci de celule care au deja proprietatea de a se diferentia in diferitele tesuturi umane, supranumite celule stem.  E momentul in care cercetatorii le vor extrage din embrionul uman, distrugandu-l. Celulele stem obtinute vor fi cultivate in conditii de laborator si studiate pana in momentul in care cercetatorii vor intelege cum anume le pot determina sa se transforme in tesut muscular, sau nervos, sau pancreatic. Aceste tesuturi vor fi apoi transplantate in organismele bolnave, vindecandu-le.

Atat de simplu? Nu chiar. Orice transplant se face sub semnul riscului ca organismul bolnav sa respinga organul sanatos. De aceea se prefera, de exemplu, in operatiile de transplant de organe, ca rinichiul donat sa provina de la o ruda apropiata, care sa aiba un bagaj genetic comun cu pacientul. 

Dar ce-ar fi daca tesutul cultivat in laborator ar avea exact acelasi bagaj genetic cu al bolnavului? Este, teoretic, posibil. Dar cercetatorii trebuie sa dea piept aici cu o noua dezbatere de etica medicala: e vorba de clonarea embrionilor umani, interzisa in Statele Unite, fie ea reproductiva sau terapeutica. 

S-ar putea produce astfel, in laborator, tesuturi care ar juca rolul de "piese de schimb" pentru organele bolnave. Nucleul unui ovul va fi inlocuit cu un nucleu dintr-o celula oarecare provenita, de exemplu, de la un diabetic. Va incepe diviziunea celulara, iar in cateva zile ovulul, continand exact acelasi material genetic cu al bolnavului, va produce celule stem, pe care cercetatorii le vor putea "directiona" pentru a genera, sa spunem, tesut pancreatic sanatos, care va fi transplantat in pancreasul bolnav, incapabil sa mai produca insulina. 

Sigur, lucrurile sunt ceva mai complicate decat suna. O prima piedica vine din faptul ca e dificil sa "directionezi" celulele stem astfel incat sa se transforme exact in tesutul de care ai tu nevoie. "Au «toane». Au tendinta de a se diferentia spontan si de a face tot felul de lucruri neasteptate", spune Daniel Anderson de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). In plus, exista riscul de a se transplanta in organismul bolnav si celule inca netransformate, care, odata ajunse in organism, pot genera tumori. 

Dar merita incercat - niciodata, pana acum, n-au existat sperante atat de plauzibile pentru vindecarea bolilor incurabile. 

In ce-l priveste pe presedintele Bush, a mizat, dupa toate aparentele, gresit. Un sondaj de saptamana trecuta arata ca 53% dintre americani sunt acum de acord cu cercetari pe celule stem extrase din embrioni umani, fata de 44% anul trecut. 

N-au fost in zadar cei 9 ani de militantism ai lui Christopher Reeve. Si-a cheltuit averea si si-a pus la bataie prestigiul pentru cercetarea in domeniul celulelor stem cu o energie care a starnit adesea emotie si respect in America. N-a reusit sa mearga din nou, cum spera. Dar a scos dezbaterea din laboratoare si a trantit-o pe masa de lucru de la Casa Alba.