Costul proiectelor solare a crescut cu 30% în ultimul an, dar una dintre cele mai mari provocări rămâne forţa de muncă: Atunci când se vor deschide pieţele cu adevărat, va fi greu să menţinem oamenii aici

Autor: Roxana Petrescu Postat la 12 octombrie 2022 26 afişări

De la 0,6 mil. euro pe 1 MW de capacitate, în prezent investiţiile în proiectele solare au ajuns la circa 0,8 mil. euro, cererea în creştere, în mare parte alimentată de China, dar şi condiţiile economice, cum ar fi inflaţia, ducând la această majorare. Piedica reală în dezvoltarea acestor proiecte rămâne însă forţa de muncă.

Costul proiectelor solare a crescut cu 30% în ultimul an, dar una dintre cele mai mari provocări rămâne forţa de muncă: Atunci când se vor deschide pieţele cu adevărat, va fi greu să menţinem oamenii aici

De la 0,6 mil. euro pe 1 MW de capacitate, în prezent investiţiile în proiectele solare au ajuns la circa 0,8 mil. euro, cererea în creştere, în mare parte alimentată de China, dar şi condiţiile economice, cum ar fi inflaţia, ducând la această majorare. Piedica reală în dezvoltarea acestor proiecte rămâne însă forţa de muncă.

„Piaţa şi-a reluat activitatea anul acesta, după atâţia ani de pauză, şi chiar şi aşa vedem proiecte realizate cu oameni aduşi din afară. Situaţia va deveni şi mai delicată în contextul în care pieţe majore cum este Germania încă nu sunt în plin boom. Atunci va deveni cu adevărat dificil să ţinem oamenii aici pentru proiectele din România“, spune Mihai Bălan, director executiv în cadrul RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association), entitate care reprezintă industria de energie solară activă pe plan local.

Doar în 2022 au primit avizele tehnice de racordare la reţea proiecte solare de circa 2.800 MW, a căror valoare de piaţă, dacă se vor realiza, este de peste 2,2 mld. euro. Numărul mare de avize vine în contextul în care sunt mai mulţi bani ca niciodată pentru a susţine aceste investiţii în tranziţia de la combustibilii fosili la zona de energie verde. Mai departe, declanşarea războiului din Ucraina a accelerat această tendinţă, ţinând cont de dependenţa puternică a blocului european de gazul rusesc. Pe plan local însă, energia solară este şi singura care mişcă, multiplele modificări legislative diminuând apetitul investitorilor în alte forme de producţie. Cei mai puternici dezvoltatori din piaţă spun că sunt şanse reale ca anul acesta să se termine cu primii megawaţi noi instalaţi în sistem, după o absenţă a investiţiilor în zona de energie solară din 2014 şi după un blocaj de aproape un deceniu în ceea ce priveşte proiectele eoliene. Astfel, estimările arată că până la finalul acestui an România ar putea avea circa 200 MW noi conectaţi la reţea din parcuri solare.

Ţinând cont de această efervescenţă, statisticile europene arată că la nivelul anului 2026, România ar putea avea printre cei mai mulţi angajaţi în domeniul energiei solare la nivel european, urmând să intre în aceeaşi ligă cu economii majore precum Germania, Franţa şi Polonia.

„Credem că piaţa din România va ajunge la ordinul de GW la acel moment, 2026, cu o pondere semnificativă a sistemelor solare de acoperiş şi o disponibilitate mai mare de forţă de muncă la un cost mai scăzut faţă de alte pieţe europene de dimensiuni similare“, se arată în studiul EU Solar Jobs 2022 realizat de Solar Power Europe.

Potrivit studiului amintit, România ar trebui să devină a şaptea cea mai mare piaţă pentru joburi în energia solară, după Germnia, Polonia, Spania, Italia, Franţa şi Grecia. În timp ce în cel mai pesimist scenariu, numărul de joburi ar putea fi de circa 22.000 de persoane, un scenariu mediu arată existenţa a 43.000 de joburi în 2026 iar unul extrem de optimist arată că România ar putea avea o piaţă a forţei de muncă pentru industria solară de 69.000 de joburi. Pe plan solar, în acest moment sunt montaţi circa 1.350 MW. Diferit faţă de primul val de proiecte de energie verde, acum dimensiunea investiţiilor este foarte mare. De exemplu, anul acesta, West Power Investments, companie deţinută de omul de afaceri Emanuel Muntmark, cel mai puternic dezvoltator de proiecte verzi din România, a obţinut avizul tehnic de racordare la reţea pentru un parc solar de 1.043,7 MW în Arad, o zonă deficitară în producţia de energie. Dimensiunea proiectului este fără precedent în România. Dar nu doar zona de companii este extrem de activă pe zona de investiţii în energia verde, micii consumatori casnici fiind la fel de interesaţi să devină producători de energie prin sisteme solare şi deci prosumatori.

În România, după primele cinci luni din an, erau 16.855 de prosumatori, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). La finalul anului trecut, comunitatea prosumatorilor ajunsese la 13.707 membri, tot potrivit datelor furnizate de ANRE. Creşterea accelerată a numărului de prosumatori, adică acei consumatori care au devenit şi producători de energie prin investiţii proprii în generare, mai ales prin echipamente solare, vine în contextul scumpirii dramatice a energiei electrice. Până la finalul anului, autorităţile cred că România va avea peste 30.000 de prosumatori.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
crestere,
proiecte,
solar,
forta de munca,
piata,
cost

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.