Dobanda la un credit pe card este, in marea majoritate a cazurilor, cu mult peste cea a altor tipuri de credite oferite de banci. Asa se face ca pentru un credit pe card beneficiarii platesc dobanzi ce variaza in jur de 2-3% pe luna. Un calcul duce procentul, pentru un an intreg, undeva la 24-26% pentru un credit in lei. Imens, in comparatie cu un imprumut de nevoi personale in lei, unde costul anual de 10-12 procente nu mai este de ceva vreme o raritate in oferta multor banci.

Privit din acest unghi, cardul de credit poate parea un produs total neatragator, inutil si fara nici o sansa - dar se pare ca nu e asa. Iar ofertele agresive - promotionale sau nu - ale bancherilor din ultima perioada vor sa faca din 2006, dupa cum il numeste directorul retail banking de la Banca Transilvania, Gabriela Nistor, "anul cardului de credit". Cum se explica acest obiectiv, aparent nerealist? Cand merita platit - si cand nu - plusul de dobanda pentru un credit pe card?

In urma cu doi ani, la finele lui 2004, o numaratoare (neoficiala si total orientativa) a BUSINESS Magazin aduna un total de circa 200-250.000 de carduri de credit "curate" emise de banci. In categoria carduri de credit "curate" intra acele carduri emise indepen-dent de primirea salariului in cont la banca - asa-numitele carduri cu overdraft. Intre timp, numarul lor a ajuns la aproximativ 700.000, apreciau recent reprezentantii ABN Amro, la evenimentul de lansare a propriilor carduri de credit.

Explozia pietei a venit, in 2005, din lansarea unui numar impresionant - prin comparatie cu anii precedenti - de carduri de credit cobranded, emise de banci in colaborare cu un magazin partener. Anul 2005 a adus practic o schimbare radicala de atitudine din partea bancherilor - daca pana atunci cei mai multi au preferat sa promoveze cardul de credit ca pe un produs elitist, "total diferit de un simplu credit de consum", succesul reputat de primele carduri cobranded au adus dupa el o adevarata avalansa de astfel de produse.

Rand pe rand, marii jucatori din sistemul bancar (BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania etc.) si marii comercianti (Altex, Carrefour, Praktiker, Connex, Metro) au intrat in hora, lansand rand pe rand astfel de produse. Cel mai nou venit in familia cardurilor de credit cobrandate este cel emis, la inceputul lunii aprilie, de BRD Finance impreuna cu divizia Real a grupului german Metro. Acesta va putea fi folosit exclusiv pentru cumpararea de produse din hypermarketurile Real, aducand o inovatie si in materie de dobanzi.

Astfel, dobanda perceputa scade pe masura cresterii creditului utilizat: pentru sume mai mici de 800 RON, dobanda este de 2,49% pe luna, pentru cumparaturi intre 800 si 2.000 RON rata este de 2,29%, iar pentru peste 2.000 de lei dobanda scade la 1,99% lunar.  Asa au ajuns cardurile de credit - produse elitiste pana in urma cu un an doi - in mainile a tot mai multi romani. Cardurile de credit cobranded nu sunt practic altceva decat un mijloc de a avea acces la un imprumut de consum direct in magazin, iar "o parte importanta a creditelor de consum va migra catre piata cardurilor de credit", este de parere Gabriela Nistor.

Tot ea spune insa ca, cel putin pentru moment, cardul cobranded nu este chiar ce ar trebui sa fie. "Teoretic, un astfel de card ar trebui sa aduca, pentru utilizator, ceva mai multe beneficii - prin programe de loializare ceva mai puternice", care sa justifice, pana la urma, comisioanele de cateva procente bune incasate la acordarea unui astfel de credit si dobanzile consistente. Si atunci, la ce bun un card de credit? Ce aduce el in plus in fata unui clasic imprumut de nevoi personale?

In primul rand, flexibilitate, spun bancherii. Practic, spre deosebire de imprumutul clasic, creditul de pe card poate fi folosit oricand decide beneficiarul, iar rambursarea imprumutului nu trebuie facuta in rate fixe, stabilite de banca de la bun inceput. La un card de credit exista doar un minim (ce variaza de la banca la banca intre 5 si 10%, in genere) ce trebuie rambursat lunar. La un credit de nevoi personale rata este fixa, in functie de perioada de creditare.

Mai mult de atat, insa, la cardul de credit "curat" (revolving) exista asa-numita perioada de gratie - ce merge, pe piata romaneasca pana la maxim 55 de zile (exceptand ofertele promotionale) - in care pentru cumparaturile cu cardul nu se percepe dobanda pentru suma utilizata din credit.

Promotional, Banca Transilvania desfasoara in prezent o campanie prin care clientii sai ce solicita un card de credit MasterCard FORTE pana la 31 mai primesc o pe-rioada de gratie de 100 de zile pentru plata dobanzii. Ulterior, cardul va avea in continuare o perioada de gratie de 55 de zile, interval in care clientii trebuie sa ramburseze minim 10% din suma folosita din credit. Limita de credit poate ajunge la trei venituri lunare nete certe, cu caracter permanent, creditul fiind de maximum 5.000 de euro.

Dobanda este de 25% pe an. Spre deosebire de cardurile revolving, la cardul cu overdraft (practic, o linie de credit legata de venituri) dobanda se calculeaza, explica Geo Bavro, directorul adjunct al directiei de monetica si canale la distanta a BRD, din prima zi in care este folosit creditul. La fel de adevarat, un card cu facilitate de overdraft este cu mult mai usor de obtinut, de cele mai multe ori fiind legat de virarea salariului in contul respectiv.

Perioada de gratie nu este insa valabila si pentru extragerile de numerar de la bancomate care, dupa cum spun bancherii, sunt inca, de departe, covarsitoare. Bancherii estimeaza, ferindu-se insa sa dea cifre exacte, ca procentul celor ce isi folosesc cardul de credit pentru a scoate bani de la ATM trece inca de 80%. 

Tot ei atrag insa atentia si la altceva: un card de credit este altceva decat un credit de consum, fiind mai degraba potrivit pentru acele cumparaturi pentru care "altfel nu vei solicita niciodata un credit". Cu mentiunea: creditul pe card nu este nicidecum indicat pentru achizitia de bunuri de larg consum, de "bunuri albe", cum sunt numite frigiderele, aragazurile sau masinile de spalat. "Cardul de credit revolving este o sursa de bani «de rezerva»", adauga si Geo Bavro. O sursa de rezerva care, pentru a aduce foloase si nu ponoase, ar trebui folosita preponderent pentru platile la comercianti, iar utilizarea creditului ar trebui facuta pentru perioade scurte. Pentru extragerile de numerar de la ATM, spre exemplu, comisionul variaza, in genere, in jurul a 1% din suma extrasa din credit. Pentru platile la comerciant, acesta este zero.

In plus, bancherii au inceput treptat sa adauge pe cardul de credit servicii cu valoare adaugata - tot mai multe produse de acest fel fiind insotite, spre exemplu, de diferite tipuri de asigurari. Cele mai uzuale se refera la asigurarea de calatorii pentru cei ce isi folosesc cardul pentru a plati o excursie. Recent, ABN Amro a venit cu inca o inovatie: asigurarea (oferita gratuit doua luni, apoi optionala) a sumei datorate sau utilizate de pe card in cazul decesului sau a pierderii involuntare a locului de munca.

Suma asigurata este in proportie de 100%, respectiv 5%. Banca olandeza, ce a inclus recent cardurile de credit in portofoliul sau, se adreseaza in principal persoanelor fizice cu venituri medii si peste medie: salariu minim pentru un card Standard este de 700 RON, in vreme ce pentru un card Gold salariul minim este de 2.500 RON.

Limita de credit acordata de banca este de maxim trei salarii: pana la 17.500 RON pentru cardul Standard si pana la 75.000 RON pentru Gold. Rata dobanzii este de 2,33% pe luna, iar perioada de gratie merge pana la maxim 51 de zile. Ca si la celelalte banci, insa, perioada de gratie nu se aplica pentru retragerile de numerar.

Tragand linie si adunand, se poate spune ca, incet dar sigur, bancherii au reusit sa pozitioneze si cardul de credit printre instrumentele financiare ale romanilor, in noianul de tipuri de imprumuturi pe care l-au aruncat, de ani incoace, pe piata.

O dovedeste dublarea pietei intr-un singur an. La fel de bine insa, se poate spune ca, pana ca si acest produs sa devina unul popular mai e cale lunga de batut. O dovedeste proportia de sub 10% carduri de credit din totalul celor peste 7,5 milioane de carduri, cat era piata la finele lui februarie.