Premierul Ilie Bolojan a anunţat că anul în curs marchează finalul măsurilor de corectare a deficitului bugetar şi a dat asigurări că nu vor fi introduse noi taxe sau impozite. În schimb, Guvernul pregăteşte pachete de sprijin economic.

Invitat la Radio România Actualităţi, premierul Ilie Bolojam a dat curs discuţiilor privind relansarea economică şi reformarea administraţiei publice, într-o perioadă în care Guvernul încearcă să recâştige încrederea mediului de afaceri şi a populaţiei, după ani marcaţi de presiuni fiscale şi dezechilibre bugetare.

„Trebuie să închidem componenta de nedreptăţi, pentru că, atâta timp cât nu se rezolvă aspectele care deranjează foarte mult oamenii, este greu să existe o încredere socială serioasă. În a doua jumătate a acestui an se vor vedea, treptat, efectele acestor măsuri. Asta înseamnă că va trebui să ne scadă inflaţia. Acest an este un an în care măsurile de corectare a deficitului se vor încheia. Nu vor mai creşte taxe şi impozite, greutatea va fi preluată şi de către aparatul de stat.”

Mai mult, acesta a afirmat că presiunea ajustărilor bugetare nu va mai cădea pe mediul privat şi pe populaţie, ci va fi preluată inclusiv de aparatul de stat, în contextul încheierii etapelor de corectare a deficitului, adăugând că România se va dezvolta în următorii ani dacă vom pune economia pe baze sănătoase.

„Vor fi pachete care să stimuleze anumite domenii relevante, prin acordarea unor deduceri pentru investiţiile făcute din impozitele pe profit, prin acordarea unor ajutoare de stat, prin măsuri de simplificare, debirocratizare şi de scurtare a termenelor de avizare, precum şi prin termene de sprijin, astfel încât să ne punem economia pe baze sănătoase, iar România să se dezvolte în următorii ani.”

Potrivit premierului, obiectivul Guvernului este stabilizarea economică şi crearea unor condiţii care să permită dezvoltarea României pe termen mediu şi lung, prin stimularea investiţiilor şi reducerea birocraţiei care încetineşte proiectele economice.

„Vor fi pachete care să stimuleze anumite domenii relevante, prin acordarea unor deduceri pentru investiţiile făcute din impozitele pe profit, prin acordarea unor ajutoare de stat, prin măsuri de simplificare, debirocratizare şi de scurtare a termenelor de avizare, precum şi prin termene de sprijin, astfel încât să ne punem economia pe baze sănătoase, iar România să se dezvolte în următorii ani.”

Referitor la subiectul sensibil al vârstei de pensionare, şeful Executivului a precizat că modificările vor fi reglementate ulterior, printr-un proiect separat de legislaţia privind reforma administraţiei.

„Creşterea vârstei de pensionare va fi adoptată printr-un proiect ulterior legislaţiei privind reforma în administraţie.”

Ilie Bolojan a clarificat că aceste schimbări nu vizează întreaga populaţie activă, ci anumite categorii care se pensionează la vârste mult sub media europeană, precizând că sistemul actual nu mai poate fi susţinut pe termen lung.

„Pentru toate categoriile care astăzi se pensionează la 48, 49, 50 de ani. Nu mai putem să ducem aceste lucruri, trebuie să facem aceste corecturi.”

În altă ordine de idei, prim-ministrul României a comparat aceste „ajustări economice” cu tratarea unui om bolnav care trece prin „dureri şi depunde eforturi pentru a se vindeca după ce merge la medic”.