BNR a majorat dobânda de politică monetară la 5,50%, de la 4,75%, şi facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, sub aşteptările celor mai mulţi analişti

Autor: Cristina Bellu Postat la 05 august 2022 72 afişări

BNR a majorat dobânda de politică monetară la 5,50%, de la 4,75%, şi facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, sub aşteptările celor mai mulţi analişti

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75%  pe an, precum şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an.

De asemenea, BNR a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50%, de la 3,75% pe an, începând cu data de 8 august.

Conducerea Băncii Naţionale a mai decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară şi menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

Majoritatea analiştilor au anticipat continuarea ciclului de înăsprire a politicii monetare, aceştia indicând o majorare a dobânzii-cheie cu cel puţin 0,75 puncte procen­tuale (pp), de la 4,75% până la 5,50%, având în vedere nivelul ridicat al inflaţiei. Au existat şi analişti care au văzut posibilă o creştere a dobânzii cu 1 punct procentual, până la 5,75%.

Cea mai recentă majorare a dobânzii de politică monetară a fost operată de BNR în luna iulie, când banca centrală a decis să crească dobânda cheie cu 1 punct procentual, de la 3,75% la 4,75%.

Din luna februarie, BNR a început să mărească cadenţa optând iniţial pentru majorarea dobânzii-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%, iar ulterior, în aprilie, majorarea a fost de la 2,5% la 3%. În luna mai, BNR a luat decizia să mărească iar pasul şi să urce dobânda cu 0,75 puncte procentuale, la 3,75%.

În afară de întrunirea din august, BNR mai are programate două şedinţe de politică monetară, în octombrie şi noiembrie.

Citiţi aici comunicatul integral. 

Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în luna iunie, dar într-un ritm încetinit, aşa cum s-a anticipat, urcând la 15,05 la sută, de la 14,49 la sută în luna precedentă, în principal sub influenţa noilor scumpiri ale alimentelor procesate şi combustibililor, parţial contrabalansate de scăderea preţurilor LFO. 

Pe ansamblul trimestrului II 2022, rata anuală a inflaţiei s-a mărit mai mult decât în trimestrele precedente (de la 10,15 la sută în martie) şi peste aşteptări. Cea mai mare parte a creşterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, cu precădere pe seama scumpirii consistente şi peste aşteptări a energiei electrice şi gazelor naturale, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preţurilor, precum şi al menţinerii la valori ridicate a cotaţiilor internaţionale. Influenţe adiţionale au venit de pe segmentul combustibililor, ca urmare a ascensiunii cotaţiei ţiţeiului, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, dar şi ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro. 

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să-şi accentueze trendul ascendent în trimestrul II 2022, urcând de la 7,1 la sută în martie la 9,8 la sută în iunie, uşor peste nivelul prognozat, în principal sub influenţa unor noi creşteri ale preţurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie, potenţate de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate. 

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în luna iunie la 9,3 la sută şi la 7,9 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv, 5,6 la sută, în martie 2022. 

Noile date statistice reconfirmă creşterea amplă a activităţii economice în trimestrul I 2022 cu 5,1 la sută faţă de trimestrul IV 2021. Evoluţia a implicat o creştere relativ moderată a excendentului de cerere agregată în acest interval. 

În acelaşi timp, se reconfirmă creşterea dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2022 la 6,4 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul precedent. Plusul de ritm a fost determinat, în principal, de consumul privat, dar pe seama altor subcomponente decât cumpărările de mărfuri şi servicii – care şi-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali, inclusiv pe fondul unui efect de bază –, iar aportul secundar a fost adus de variaţia stocurilor. O contribuţie notabilă a venit şi din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât a investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât şi a construcţiilor noi. Totodată, exportul net a continuat să acţioneze în sensul ameliorării creşterii economice – aportul său la dinamica anuală a PIB redevenind pozitiv pentru prima dată în ultimii 5 ani –, în condiţiile în care creşterea ritmului anual al volumului exportului de bunuri şi servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a reaccelerat însă creşterea în termeni anuali, pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor importurilor, iar deficitul de cont curent şi-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a soldului balanţei veniturilor primare. 

Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice atât în trimestrul II, cât şi în trimestrul III al anului curent, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Evoluţia PIB din trimestrul II implică o descreştere considerabilă a dinamicii lui anuale în acest interval, dar în condiţiile creşterii robuste a consumului privat, inclusiv pe seama unui efect de bază. 

Relevante din această perspectivă sunt reaccelerarea în perioada aprilie-mai a creşterii anuale a comerţului cu amănuntul şi a serviciilor prestate populaţiei, contrabalansată doar în mică măsură de scăderea amplă, până la o valoare marginal negativă, a dinamicii comerţului auto-moto. În schimb, producţia industrială şi-a reamplificat contracţia anuală, volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare a scăzut faţă de perioada similară a anului trecut, iar volumul lucrărilor de construcţii noi şi-a cvasi-stopat creşterea în termeni anuali. În acelaşi timp, importurile de bunuri şi servicii şi-au accelerat semnificativ creşterea anuală în primele două luni ale trimestrului II, probabil inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, ceea ce, coroborat cu temperarea de ritm a exporturilor, a condus la cvasi-dublarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului I. Deficitul de cont curent şi-a redus totuşi semnificativ avansul în termeni anuali faţă de primele trei luni ale anului, în condiţiile ameliorării soldului balanţelor veniturilor, inclusiv cu aportul fondurilor europene de natura contului curent. 

Efectivul salariaţilor din economie a continuat să crească în ritm susţinut în aprilie-mai, aproape exclusiv pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata şomajului BIM şi-a prelungit scăderea, până la 5,3 la sută în iunie, rămânând totuşi uşor peste valorile pre-pandemice. Deficitul de forţă de muncă şi-a stopat însă creşterea neîntreruptă din ultimii aproape doi ani, iar intenţiile de angajare pe orizontul de trei luni s-au redus uşor, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele şi incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite. 

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au accelerat ascensiunea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna iulie şi al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă. În acest proces un rol important l-au avut aşteptările instituţiilor de credit în contextul climatului inflaţionist intern şi internaţional, precum şi al perspectivei prelungirii tensiunilor geopolitice. 

Randamentele titlurilor de stat şi-au temperat însă creşterea, iar apoi au consemnat ajustări descendente, în linie cu evoluţiile înregistrate de randamentele similare la nivel global, pe fondul revizuirii aşteptărilor privind creşterea economică, în condiţiile normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către Fed şi BCE, dar şi ale prelungirii războiului din Ucraina şi ale extinderii sancţiunilor asociate. Rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a consemnat o nouă majorare substanţială în luna iunie, inclusiv pe segmentul populaţiei. 

În această conjunctură, reflectând şi o creştere a atractivităţii relative a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat o uşoară tendinţă de apreciere în raport cu euro în luna iulie, alimentată şi de evoluţii interne de natură sezonieră. 

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 17,5 la sută (16,5 la sută în mai), dar în condiţiile unei uşoare moderări a creditării în lei, contrabalansată ca impact de accelerarea considerabilă a creşterii creditului în valută acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus uşor, la 72 la sută (de la 72,7 la sută în luna mai). 

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2022, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. 

Prognoza actualizată evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III al anului curent şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. 

Perspectiva plafonării şi a descreşterii ratei anuale a inflaţiei are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023 –, precum şi manifestarea unor ample efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere rapidă şi închidere a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului viitor, urmată de adâncirea gap-ului PIB în teritoriul negativ. 

Pe acest fond, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei uşor sub punctul central al ţintei. 

Incertitudini sunt totuşi asociate impactului prezumat, dar şi duratei schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili. Riscuri notabile continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor produselor energetice, precum şi din persistenţa blocajelor în lanţuri de producţie şi aprovizionare – în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate –, cărora li se alătură cele decurgând din seceta prelungită pe plan intern şi în alte ţări europene. 

Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare. 

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, însă şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbţia şi valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale. 

Incertitudini şi riscuri majore sunt însă asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante sunt coordonatele preconizatei rectificări bugetare. 

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune. 

În şedinţa de astăzi, 5 august 2022, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută pe an, de la 3,75 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. 

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. 

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. 

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 9 august 2022, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 19 august 2022, la ora 15:00. 

Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 octombrie 2022.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.