Sistemul bancar românesc a avut o evoluţie pozitivă pe parcursul ultimilor ani la nivelul profitabilităţii, dar viitorul va fi caracterizat de schimbări substanţiale ca urmare a digitalizării şi a concurenţei,  ceea ce va duce la reducerea numărului de bănci şi de sucursale şi o presiune tot mai mare pe venituri, inclusiv prin eliminarea unor comisioane şi taxe.

Potrivit studiului “European Retail Banking Radar” realizat de A.T. Kearney în 2019 (care analizează evoluţia băncilor din Europa în ultimii 10 ani), 1 din 10 bănci va dispărea în decursul următorilor 5 ani, acest lucru fiind de aşteptat cu atât mai mult în România, ce prezintă un sistem bancar fragmentat.

”Băncile mici, cu mai puţin de 1 milion de clienţi, se confruntă cu presiuni extrem de mari în ceea ce priveşte eficienţa, raportul dintre costuri şi venituri fiind cuprins între 60-65% cel puţin, sau cu 10-15 puncte procentuale mai mult decât băncile mai mari. (Este interesant că băncile foarte mari, cu peste 11 milioane de clienţi, se confruntă cu aceeaşi situaţie ca şi băncile foarte mici)”, se arată în analiza companiei de consultanţă. 

Un alt risc cu care se vor confrunta băncile europene vine din presiunea asupra veniturilor, care se va intensifica, în timp ce creşterea veniturilor din dobânzi va ajunge în curând să stagneze.

Şi, cântărind mai puţin asupra balanţei de profit şi pierdere a băncilor, taxele şi comisioanele sunt, de asemenea, presate de aşteptările crescânde ale serviciilor bancare „gratuite” (ex. conturi).

”Ne aşteptăm ca cel puţin 15% dintre taxele nete şi comisioane să fie în pericol (fără inovaţie şi o performanţă mai bună în furnizarea de produse şi servicii cu valoare adăugată pe care clienţii le consideră relevant de achiziţionat). Această presiune provine şi din creşterea concurenţei din partea neobăncilor, dar şi din concurenţa rigidă dintre băncile tradiţionale pentru a-şi apăra baza de clienţi”, spun analiştii.

Potrivit studiului, odată cu dezvoltarea digitalizării produselor şi serviciilor bancare, între 30-70% din sucursalele actuale ale băncilor ar putea dispărea în următorii 5 ani, pe măsură ce tot mai mulţi clienţi migrează către canalele digitale / la distanţă. 

AT Kearney estimează că băncile vor trebui să se concentreze pe patru domenii principale pentru a rezista pe piaţă: transformarea digitală, transformarea sucursalelor, modificarea ofertei şi transformarea angajaţilor.

”Cei care vor căuta să evolueze treptat... vor dispărea. Anii următori nu vor mai fi despre evoluţie, ci mai degrabă despre revoluţie”.

Astfel, din punct de vedere al veniturilor, băncile trebuie să vizeze tot mai mult generaţiile tinere, rămânând totuşi relevante şi pentru cele mai în vârstă.

Din punct de vedere al costurilor, trebuie să devină mai adaptabile, mai automatizate şi, în curând, să realizeze trecerea de la sisteme IT bancare vechi de zeci de ani la soluţii mai noi

”Băncile care vor oferi produse şi servicii cu valoare adăugată mai mare (şi vor putea să le monetizeze) vor supravieţui. Cele care nu vor proceda astfel, vor dispărea. Nu mai există loc pentru a suporta o încetinire economică viitoare doar prin reducerea costurilor. Pentru a avea succes în acest sens, o bancă poate adopta două abordări, ambele care pot fi valabile în contextul potrivit: (a) abordarea primului / inovatorului sau (b) abordarea rapidă, imitând ceea ce fac competitorii, însă mai bine. Cheia este „a face mai bine” - să imităm mâine ceea ce fac ceilalţi (precum neobancile) astăzi nu va fi suficient şi, încă odată, acele bănci nu vor supravieţui”.

La nivelul sistemului bancar românesc lucrurile stau bine, dar nu pentru toată lumea. Din cele 34 de bănci, primele şase aveau la final de 2018 o cotă de piaţă de circa 70% (active, circa 68% împrumuturi) şi au preluat peste 80% din profiturile sistemului bancar. Toate cele 6 bănci de top (cu excepţia BCR) au depăşit media piaţei a creşterii anuale nete din 2015 până în 2018, cu o creştere anuală a venitului total de aproape două cifre.