A strâns 10.000 de ore de muncă pentru a dezvolta o mână bionică şi nu se teme de ceilalţi zece producători din lume care dezvoltă astfel de proteze.

“Suntem primul start-up din Europa care dezvoltă un astfel de produs, pe care îl vom produce tot în Europa”, spune David Alexandru Popescu, 24 de ani, co-fondator şi CEO al Origin BCI, start-up-ul din România care promite să democratizeze accesul la proteze de mână, oferind soluţii accesibile pentru persoanele care doresc să-şi recapete mobilitatea şi libertatea de mişcare.

La Budapesta, în finala celei de-a doua ediţii a programului Marc Impact, Origin BCI a primit premiul special pentru inovaţie, iar David Popescu se întoarce acasă cu 15.000 de euro. Dar dincolo de bani, revine la Bucureşti cu multă încredere că va reuşi să strângă şi cei 600.000 de euro de care are nevoie pentru a-şi transforma prototipul dintr-un hobby creat şi dezvoltat într-o sufragerie într-un produs care până în 2030 va îmbunătăţi viaţa a cel puţin 300 persoane care au suferit amputarea mâinii.

S-a născut în Craiova, dar locuieşte de mic în Bucureşti. A mers la un liceu „de cartier” în Titan, iar acum este student la Politehnică, la Inginerie mecanică şi mecatronică, iar specializarea sa este în mecanică fină şi nanontehnologie.

„Luni am licenţa şi mai am vreo 40 de pagini de scris”, povesteşte David Popescu în seara în care a atras atenţia investitorilor în proiecte de impact prin produsul său inovator.

Lucrează din 2024 la proteza de mână, iar la Budapesta a reuşit să ajungă cu cea mai bună variantă de până acum. Nu a calculat până aseară câte ore i-a dedicat mâinii bionice, dar zice că a fost mai mult decât un full-time job. Scoate calculatorul şi îşi dă seama că s-au strâns cam 10.000 de ore de muncă. „Pe World of Warcraft (joc video – n. Red) cred totuşi că am dublu încă”.

La 24 de ani ştie clar unde vrea să ajungă şi de câţi bani are nevoie. Are încredere şi vorbeşte relaxat şi de primul eşec.

„Nu am pornit cu mâna bionică, am zis să facem întâi ceva mai uşor. Dar nu există aşa ceva, nu există business uşor”. A dezvoltat o aplicaţie mobilă în 2021 care  oferea statistici pentru creatorii de conţinut şi afacerile de pe Facebook, iar monetizarea s-ar fi făcut pe bază de subscripţie. „Nu a mers, a fost un eşec”.

În 24 de luni a construit 7 prototipuri de mână bionică şi a cheltuit 11.000 de euro în total. Sufrageria a fost laboratorul de design, testare şi producţie, iar pentru a trece la următorul nivel are nevoie de alte materiale din care să fabrice proteza, acum este realizată din plastic, şi de omologare astfel încât să poată fi pregătită pentru utilizare la scară largă.

Ideea de a dezvolta o proteză de mână i-a venit când avea 11 ani. Scrola după filmuleţe legate de astronomie, pasiunea sa, iar printre planete şi univers i-a apărut un film despre o mână bionică. Interesul s-a aprins imediat, dar au mai trecut zece ani ca să îl pună în practică.

„Sunt zece companii în lume care construiesc mâini bionice”, spune el în faţa juriului competiţiei re:Marc. „Ce ne face speciali? Proteza noastră poate ridica peste 10 kilograme, are un design modular şi un nivel mare de precizie”.

Mai mult, proteza dezvoltată de Origin BCI va veni pe piaţă cu un preţ mult sub cele actuale, iar angajamentul fondatorului este că la fiecare 5 proteze vândute, una va merge gratuit către pacienţi din zone cu un acces limitat la astfel de servicii.

La Budapesta, David Alexandru Popescu a fost cel mai tânăr participant care a urcat pe scenă şi a avut la dispoziţie doar 3 minute într-un pitch care a inclus câte 2 companii finaliste din şase ţări: România, Ungaria, Austria, Cehia, Croaţia şi Serbia.

„David a fost mereu un rebel, iar când mi-a povestit prima dată de ideea lui cu mână bionică am crezut că ceva nu este în regulă cu el. Mi-a luat puţin timp să mă conving că vorbea serios şi că noi chiar vom face asta”, spune Vlad Alexandru Ţoropoc, community manager al Origin BCI şi absolvent de SNSPA, cu specializarea în marketing. Şi el mai are de scris de lucrarea de disertaţie, dar pleacă încântat după ce a înţeles că proiectul lor a trecut deja de graniţele României, iar inovaţia şi impactul start-up-ului lor sunt recunoscute.

„Nu ne oprim aici. Nu am creat Origin BCI pentru a dezvolta doar proteza de mână. Urmează şi alte proiecte”, spune el.

Din echipă mai fac parte Smaranda Andronic şi Denis-Andrei Toşa.

În noiembrie 2025, start-up-ul Origin BCI a fost acceptat în „promoţia” 2025-2026 a programului Marc Impact Network, un accelerator regional care susţine antreprenorii de impact şi organizaţiile ce dezvoltă soluţii sustenabile pentru provocările sociale şi de mediu. Marc le oferă organizaţiilor participante mentorat personalizat, acces la reţele internaţionale de experţi şi finanţatori, resurse din ecosistemul Erste/BCR  şi sprijin din partea unor parteneri locali, prin tabere de dezvoltare, workshop-uri tematice, instrumente de scalare.

“Marc ne-a împins să ne gândim mai mult, să construim mai bine şi ne-a adus alături de oameni care cred în puterea inovaţiei sociale. Au fost mulţi cei care ne-au alocat din timpul lor, au împărtăşit expertiză, au pus mult suflet în acest program”, au scris reprezentanţii Origin pe site-ul lor în luna mai, atunci când au câştigat sesiunea naţională a programului, alături de Rongo Design, dintr-un total de 13 finalişti.

La Budapesta, în finala re:Marc, au fost prezente ambele proiecte.

Rongo Design este o altă inovaţie 100% românească, născută lângă Cluj şi care încearcă să ducă la nivel industrial un tip de panou de izolaţie care foloseşte ca materie primă zaţul de cafea şi ciupercile. Construcţiile sustenabile sunt pariul lui Gabriel Barta.

Rongo Design produce acum între 800-1.200 mp, o producţie medie care ar asigura izolarea a 5-10 apartament. Pentru a trece la producţie industrială investiţia minimă este de 500.000 de euro, iar pentru o hală proprie ajunge la 1 milion de euro.

„În Marc am învăţat să am structură, să privesc detaliile în profunzime. Dar mentorul, în cazul nostru, ne-a ajutat şi cu o parte mai tehnică, să înţelegem care sunt paşii din spatele unei raportări specifice din zona de construcţii”, a spus Gabriel Barta.

Firma sa are deja afaceri de 55 mii de euro, 4 angajaţi, iar până acum a strâns în jur de 15 clienţi.

„Marc este un program care amplifică businessul antreprenorial, iar antreprenorii care au un impact social ridicat în comunităţile lor sunt vitali pentru o societate rezilientă”, arată  Ana Maria Creţu, director social impact Investment, Erste Foundation.

În 2025, la finalul primului an al proiectului, cifrele indicau un total de 140 de aplicaţii din trei ţări din regiune. Anul acesta au fost şase ţări (România, Ungaria, Austria, Cehia, Croaţia şi Serbia), 342 de aplicaţii în total, dintre care 99 au fost selectate şi au intrat în acceleratoare în care fiecare ţară, iar 12 au ajuns la final, în faţa unui juriu de experţi care au evaluat proiectele atât din perspectică financiară, impact, inovaţie şi posibilitate de scalare. „Marc nu este doar un accelerator, este o relaţie de lungă durată”, spune Ana Creţu.

Programul Marc este o iniţiativă regională a Fundaţiei ERSTE, Erste Social Finance şi Simpact, implementată în România de BCR, BCR Social Finance şi Synerb. re:Marc aduce în prim-plan cele mai promiţătoare afaceri cu impact social din CEE, iar anul acesta, pe lângă România, Austria şi Ungaria, programul s-a extins şi în Croaţia, Cehia şi Serbia.

„Oamenii se confruntă cu aceleaşi provocări în toate ţările din Europa Centrală şi de Est. Este inspiraţional să vezi atâtea poveşti despre impact social care încearcă să rezolve din provocări”, a spus Radován Jelasity, CEO, Erste Bank Hungary, prezent la deschiderea evenimentului.