Rectificarea se bazeaza in continare pe transferuri de la bugetul de stat spre bugetul de pensii si se va baza in continuare pe acestea pana spre anul 2020, iar o ajustare a deficitelor la fondurile sociale va incepe abia dupa aplicarea noii legi a pensiilor, "urmand sa ajunga la un nivel sustenabil probabil undeva dupa 2020, 2025", spune ministrul.

Vladescu a adaugat ca sistemul de taxe si impozite ramane neschimbat, iar "daca va exista o decizie politica privind impozitarea pensiilor, aceasta va fi implementata".

Veniturile la bugetul de stat vor creste in urma rectificarii cu 1,94 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 3,86 miliarde, rezultand un deficit marit cu 1,92 miliarde de lei. La capitolul venituri fiscale, singura crestere notabila ar urma s-o aiba veniturile din TVA (1,4 miliarde), pentru accize si impozitele pe venit si profit fiind prevazute scaderi. La venituri nefiscale, cel mai mult vor conta varsamintele din venitul net al BNR (1,3 miliarde), respectiv donatiile din strainatate (1,3 miliarde) si donatiile cerute de la marile companii de stat - Electrica si Romgaz (cate 400 de milioane din profitul anilor trecuti) si Loteria Romana (74 milioane).

Veniturile si cheltuielile la bugetul asigurarilor sociale au fost majorate cu aproape 1,9 miliarde de lei (la capitolul venituri a fost inclusa o subventie de 3,82 miliarde de lei de la bugetul de stat), iar la bugetul asigurarilor de somaj, veniturile se reduc cu 343 de milioane si cheltuielile cresc cu 1,6 miliarde.

Scopul rectificarii a fost, conform notei de fundamentare a ordonantei, ca statul sa asigure "fondurile necesare pentru plata integrala si la timp a pensiilor de asigurari sociale de stat si a indemnizatiilor de somaj si evitarea declansarii unor conflicte sociale". Ministerul Finantelor precizeaza in nota de fundamentare ca rectificarea a fost necesara din cauza reducerii veniturilor incasate, precum si a evolutiei "imprevizibile" a numarului de pensionari si de someri.

Per total, la bugetul consolidat, veniturile estimate scad cu 3,44 miliarde de lei, iar cheltuielile scad cu 714 milioane de lei, in principal pe seama reducerilor de personal si de salarii si a taierii cheltuielilor de capital. Sumele din TVA alocate catre autoritatile locale si care sunt folosite pentru salarii, subventii si proiecte de infrastructura se vor reduce cu 2,16 miliarde de lei.

Ministrul finantelor a spus ca taierile de cheltuieli de capital s-au facut numai pentru investitiile care nu erau absolut necesare si ca s-a urmarit o prioritizare, asa incat fiecare minister sa-si comunice evolutia programului de investitii atat pentru anul acesta, cat si pentru urmatorii trei ani. Exista peste 40.000 de proiecte de investitii incepute, iar cheltuiala bugetara totala pentru ducerea lor la bun sfarsit "ar presupune bugetul Romaniei pe mai bine de 10 ani", afirma Vladescu. De acum inainte, proiectele noi care vor incepe vor fi numai cele cu finantare asigurata pe intreaga lor perioada de derulare, ca sa nu se mai blocheze, asa cum se intampla acum.

In privinta recentelor critici ale Consiliului Fiscal, care a apreciat ca Guvernul supraevalueaza veniturile care pot fi incasate la buget, Vladescu a replicat ca din punctul sau de vedere, evaluarea Guvernului este realista, adaugand insa ca "ramane sa vedem pana la sfarsitul anului daca aceasta evaluare este realista sau nu".

Rectificarea s-a facut avand in vedere un PIB de 511 miliarde de lei, o scadere a economiei de 1,9%, un curs mediu de 4,24 lei/euro, o inflatie medie anuala de 5,9% si incadrarea intr-un deficit fiscal de 6,8% din PIB.

BANI IN PLUS LA RECTIFICARE

Ministerul Muncii - 3,8 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetului asigurarilor sociale de stat si 0,6 miliarde de lei pentru finantarea drepturilor persoanelor cu handicap - total 4,4 miliarde de lei

Ministerul Sanatatii - 2,9 miliarde de lei - 1,9 miliarde suplimentare plus 0,9 miliarde pentru plata datoriilor catre sistemul sanitar

Ministerul Mediului - 241 milioane de lei pentru cofinantarea proiectelor europene

Ministerul Culturii - aproape 57 de milioane de lei pentru finalizarea proiectului privind restaurarea si reabilitarea monumentelor istorice si consolidarea unor cladiri culturale (Biblioteca Nationala, Teatrul I.L. Caragiale)

Ministerul Comunicatiilor - aproape 50 de milioane de lei pentru plata serviciilor de inchiriere de licente aferente produselor Microsoft

Ministerul Economiei - 207,1 milioane de lei

Academia Romana - 17 milioane de lei pentru cofinantarea proiectelor europene

BANI IN MINUS LA RECTIFICARE

Ministerul Educatiei - 494,6 milioane de lei

Ministerul Administratiei si Internelor - 476,8 milioane de lei

Ministerul Apararii - 278,5 milioane de lei

Ministerul Justitiei - 198 milioane de lei

Ministerul Dezvoltarii - 168,6 milioane lei

Ministerul Agriculturii - 142,5 milioane lei

Ministerul Transporturilor - 121,7 milioane lei

Ministerul Public - 105,2 milioane lei