Într-o lume în care designul industrial rareori devine mainstream, Bugaboo a reuşit să transforme un obiect banal – căruciorul pentru copii – într-un statement global de stil, funcţionalitate şi inovaţie. Fondat de un designer olandez şi un fost medic, brandul şi-a câştigat faima printr-o apariţie neaşteptată într-un serial cult şi printr-o filosofie clară: să redea părinţilor libertatea de mişcare, fără compromisuri.

Votul a pornit cu un proiect de licenţă. Max Barenburg, student la Design Academy Eindhoven în anii ’90, observa adesea cât de greu manevrabile şi voluminoase erau cărucioarele tradiţionale. În 1994, a decis să îşi dedice proiectul de absolvire reinventării acestui produs – nu doar din perspectiva estetică, ci şi funcţională.

A vrut un cărucior uşor de transportat, versatil şi adaptabil atât spaţiului urban, cât şi nevoilor părinţilor activi. Pentru a transforma ideea în realitate, Max a cooptat un partener – cumnatul său, Eduard Zanen, fost medic şi antreprenor. Împreună, au fondat oficial Bugaboo în 1996, iar trei ani mai târziu lansau pe piaţa din Olanda primul model: Bugaboo Classic. Căruciorul modular, cu suspensie pe roţi şi design minimalist, părea desprins din filmele SF în comparaţie cu produsele existente.

Dar adevărata recunoaştere internaţională a venit în 2002, când modelul Bugaboo Frog a apărut într-un episod din „Sex and the City”, împins de Miranda pe străzile New Yorkului.

Apariţia în serial a fost neplătită şi total întâmplătoare, dar a avut un impact major: brusc, un cărucior devenea cool, aspirational şi dorit de vedete şi influenceri din toată lumea. De acolo, drumul către statutul de cult a fost rapid. Pe lângă designul modular, un alt pilon al succesului Bugaboo a fost inovaţia în materiale – de la cadre din aluminiu de aviaţie la ţesături sustenabile, uşor de curăţat, şi până la soluţii de pliere într-o singură mişcare. Filosofia mărcii: „Mobilitate fără compromis” a devenit nu doar un slogan, ci un standard de industrie. La nivel de business, Bugaboo a devenit o atracţie pentru investitori. În 2018, fondul american Bain Capital a preluat compania, cu scopul de a-i accelera expansiunea globală.

În 2024, Bugaboo a fost achiziţionat de Mubadala Capital, fondul de investiţii al emiratului Abu Dhabi, la o evaluare estimată de câteva sute de milioane de lire sterline. Astăzi, Bugaboo are sediul central în Amsterdam, o fabrică proprie ultramodernă în Xiamen, China (deschisă în 2010), şi o echipă globală de peste 1.200 de angajaţi. Produsele sunt distribuite în peste 50 de ţări, inclusiv prin reţele premium şi platforme online. Brandul este certificat B Corp, un angajament oficial faţă de impactul social şi de mediu, şi şi-a asumat obiectivul de emisii nete zero până în 2035. Dincolo de lux şi design, Bugaboo a creat un nou standard de mobilitate urbană pentru părinţi. A devenit un simbol al părinţilor activi, ai generaţiei millennial şi Z, care nu renunţă la stil sau libertate doar pentru că au copii. Aşa cum branduri ca Tesla au redefinit automobilul electric, Bugaboo a redefinit ideea de cărucior – ca produs tehnologic, modular, aspirational.  

Printre modelele lansate de Bugaboo de-a lungul timpului se numără:

Ÿ Cameleon (2005), devenit rapid best-seller internaţional

Ÿ Bee (2007), uşor şi compact, pentru oraş

Ÿ Donkey (2011), extensibil pentru doi copii

Ÿ Fox (2018), sustenabil şi ergonomic

Ÿ Butterfly (2022) şi Dragonfly (2023), gândite pentru părinţii ultra-mobili din marile metropole

Surse: bugaboo.com, Financial Times, Money CNN, ChiccaTrends, BCorporation.net, Dezeen, Forbes Europe.

Traducere şi adaptare: Ioana Matei