Miracolul romanesc, la bani marunti

Postat la 24 iunie 2008 23 afişări

Performanta economiei romanesti din primele trei luni ale anului - o crestere uimitoare cu 8,2% fata de 2007, printre cele mai bune din Uniunea Europeana - aduce si mai acut in discutie o tema ades dezbatuta in ultima vreme: avem motive reale de bucurie ca venim atat de tare din urma in raport cu vecinii de la vest sau e vorba de o conjunctura care se va razbuna mai devreme sau mai tarziu?

“In economie, tot ce creste trebuie sa mai si scada la un moment dat”, enunta Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicata (GEA), un principiu arhicunoscut, care in mai toate dezbaterile despre mersul economiei romanesti tinde de ceva vreme sa capete infatisarea unei sabii a lui Damocles, aflata undeva deasupra clasicelor formule ale autoritatilor despre “economia care duduie”. Dupa un 2006 exceptional, cu un avans al economiei de 8%, 2007 a fost anul in care au inceput sa se stranga norii negri: inflatia a explodat, deficitul de cont curent a atins cote alarmante, economia a crescut cu doar 6%, leul a intrat intr-un vartej de depreciere fara precedent, iar agentiile de rating si mare parte a analistilor internationali nu au intarziat sa prevada un posibil dezastru.

Pe un asemenea fundal, vestile de la finele primelor trei luni din 2008 apar cu atat mai surprinzatoare: nu doar ca economia n-a cazut, ba dimpotriva, a crescut cu 8,2% fata de aceeasi perioada din anul trecut, ceea ce inseamna cea mai buna performanta din ultimii zece ani. Cu atat mai mare a fost surpriza, cu cat cifrele se refera la o perioada a anului in care agricultura, unul dintre principalele resorturi ale economiei romanesti (fie ca inclina balanta intr-un sens sau in altul), nu intra prea mult in calcule.

La originea acestui record au fost prin excelenta constructiile, care au crescut cu peste 32%, urmate la distanta de servicii (7,4%) si industrie (5,4%). In conditiile unui an agricol bun, chiar fara a pune la socoteala optimismul premierului Tariceanu, care anticipeaza cel mai bun an agricol din istoria tarii, “este foarte probabil sa avem o crestere cu mult peste cea de 6% prognozata la inceputul anului”, spunea recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Pentru urmatoarele trei luni, banca centrala prevede un ritm apropiat de cel din primul trimestru, chiar daca alte voci, precum cele ale analistilor de la UniCredit Group, cred posibila doar o crestere undeva intre 5% si 6%.

La prima vedere, asemenea recorduri sunt vesti foarte bune, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, fie si pentru ca arata rezistenta Romaniei in fata turbulentelor de pe pietele internationale, care au afectat multe dintre economiile europene. Acesta ar putea fi un semnal bun pentru investitori, apreciaza Dumitru: cu investitii straine directe atrase anul trecut de 7,2 miliarde de euro si de circa 1,6 miliarde de euro in primul trimestru din 2008, potrivit BNR, Romania ramane in topul destinatiilor preferate pentru business. In clasamentul economiilor luate in considerare de straini pentru extinderea activitatii, Romania se plaseaza pe locul al treilea intre tarile din regiune, dupa Polonia si Rusia, iar la nivelul intregii Europe pe locul al cincilea, potrivit unui studiu recent realizat de compania de consultanta Ernst & Young.

Reversul medaliei este insa, dupa Dumitru, faptul ca “excesul de cerere a crescut”, pentru ca performanta din primul trimestru este “cu mult peste nivelul cresterii economice potentiale”, adica al cresterii PIB care nu genereaza inflatie si care s-ar plasa intr-un interval optim de 6-6,5%. Eugen Dijmarescu, viceguvernator al BNR, spunea si el de curand ca priveste cresterea economiei din primul trimestru ca “semanand putin a supraincalzire”, adica peste PIB potential. Supraincalzirea se manifesta atunci cand economia creste mai repede decat potentialul sau normal, generand inflatie, deficit de cont curent, deficit bugetar ori deficit de forta de munca specializata, precizeaza Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA Romania). In opinia lui, pentru Romania o crestere economica anuala mai mare de 4,5% pentru urmatorii 5-7 ani “este nesustenabila si va genera probleme”. Asa a fost in perioada 2003-2006, cand economia a crescut in medie cu 6,5%, ceea ce a dus in timp la dezechilibre. Pentru a avea o evolutie sanatoasa “ar trebui sa tintim un ritm de 5-5,5%, in progresie usoara de la an la an”, este de parere Dan Bunea, senior partner al companiei de consultanta DTD Team Advisory. Daca 2008 va fi un an agricol bun, spune el, este insa de asteptat sa avem un ritm sensibil peste 7%.

Avem termeni de comparatie pentru ceea ce se petrece acum in Romania. “Tigrii baltici”, asa cum au fost numite Letonia, Estonia si Lituania datorita ritmului rapid de dezvoltare economica inregistrat dupa 2004, anul cand au intrat in UE, dau acum puternice semne de slabiciune. In primul trimestru al acestui an, spre exemplu, economia Estoniei aproape ca a stagnat, cu o crestere de doar 0,1%, dupa ce in 2006 si 2007 crescuse cu 11,2% si respectiv 7,1%. Explicatia a fost ca inflatia s-a accelerat, iar consumul si exporturile au cazut, afectand si vanzarile din retail, dar si piata imobiliara, principalul motor al economiei in ultimii trei ani. La finele anului trecut, deficitul de cont curent urcase in Estonia pana la 17,4% din PIB, potrivit datelor UniCredit, iar inflatia anuala a fost de 6,6%. Pentru 2008, an in care analistii italieni anticipeaza o crestere a economiei de doar 2,6%, inflatia ar urma sa urce spre 10%. Crize de crestere asemanatoare parcurg Letonia si Lituania, unde dupa ritmuri de 10,2% si respectiv 8,8% in 2007, anul acesta va aduce doar 3,2%, respectiv putin peste 5%, dar in conditiile unor deficite de cont curent uriase - 15,5% din PIB in Letonia si 11,9% in Lituania.  

Aceeasi sa fie si soarta economiei romanesti? “Supraincalzirea provine din faptul ca exista un exces de cerere care nu poate fi satisfacut de oferta interna, iar acest lucru creeaza presiuni atat pe inflatie, cat si pe deficitul de cont curent”, comenteaza Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank.

Intr-adevar, importurile au generat o presiune continua asupra cursului de schimb si a deficitului de cont curent, care a explodat in ultimii ani, ajungand la sfarsitul lui 2007 sa reprezinte circa 14% din PIB. E de observat totusi ca daca deficitul comercial, diferenta dintre importuri si exporturi, s-a adancit cu 14,3% intre ianuarie si aprilie, aceasta cifra e mult mai mica decat in primele patru luni de anul trecut, cand atinsese 66%, iar aceasta inseamna ca “incepem sa avem exporturi, si mai mult decat atat, structura lor s-a imbunatatit mult”, considera Aurelian Dochia, fost director general al BRD Corporate Finance si fondator al companiei de consultanta Concept Business Consult. Fapt e ca in aprilie, pentru a cincea luna consecutiv, viteza de crestere a exporturilor a depasit-o pe cea a importurilor, valoarea exporturilor ajungand la circa 2,7 mld. euro.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
economie,
crestere,
statistici,
piata,
banci
/cover-story/miracolul-romanesc-la-bani-marunti-2735832
2735832
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.