Între carul cu boi şi agricultura 4.0

Autor: Florin Casota Postat la 13 martie 2017 2607 afişări  

În condiţiile în care mulţi fermieri români care practică agricultura de subzistenţă mai folosesc încă la arat plugul tras de boi, folosirea dronelor în acest domeniu pare un scenariu rupt dintr-un film SF. Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în anumite ţări, ca Olanda sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoare care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale nu sunt o raritate.

Între carul cu boi şi agricultura 4.0
Între carul cu boi şi agricultura 4.0 deschide galeria

Dimpotrivă, sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală. În România, doar în cazuri izolate. Dar este un început. Agricultura nu a fost un domeniu ce era asociat prea des cu tehnologia. Mai ales în România, unde majoritatea fermierilor nu au o instruire de bază şi ceea ce ştiu ştiu pe baza experienţei practice. Trăim în era inovaţiilor şi practicile arhaice din agricultură trebuie să se transforme în ferme inteligente şi agricultură de precizie.

„Este nevoie de o alfabetizare digitală a fermierilor români. Digitalizarea şi tehnologizarea sectorului agricol clar or să se întâmple. E doar o chestie de timp”, spune un tânăr de 22 de ani, îmbrăcat casual, cu o pereche de blugi şi o cămaşă. Vorbeşte cu convingere şi este puţin neliniştit, de parcă nu ar vrea să spună nimic greşit. El este Denis Ilie-Ablachim de la start-up-ul Yardlabs, iar alături de el sunt William Bugnar, membru al Yardlabs, şi Vlad Arsene, mentor în cadrul Innovation Labs; vorbim despre senzori, date, unde radio şi cum tehnologia ar putea revoluţiona agricultura.

Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie din cadrul Naţiunilor Unite anticipează că în 2050 populaţia planetei va ajunge la 9,6 miliarde de oameni, iar pentru a-i hrăni, producţia de alimente va trebui să crească cu 70%, utilizând o suprafaţă de teren arabil chiar mai mică decât în prezent. Potrivit sursei citate, în 1961 exista un acru (peste 4.000 mp) de teren arabil per persoană, iar în 2050 proporţia va fi dramatic redusă: doar o treime dintr-un acru de teren arabil de persoană. În acelaşi timp, la nivel global va avansa numărul de persoane din clasa de mijloc; aceştia îşi vor spori consumul de proteine la 14% în 2030 faţă de 9% în 1965.

Acest fenomen va crea o presiune şi mai mare pe agricultură; de pildă, o tonă de carne de vită se produce cu şapte tone de cereale. De aceea, trebuie schimbat modul în care oamenii fac agricultură, iar cel mai simplu şi eficient este transformarea acesteia prin tehnologie. Astfel, este nevoie să se facă trecerea de la metodele învechite de a face cultivare către ferme inteligente şi agricultură de precizie.

Mai mult, planeta se va confrunta cu un deficit de 40% în aprovizionarea cu apă până în 2030 dacă nu se îmbunătăţeşte dramatic gestionarea alimentării cu apă. Cererea pentru apă este estimată să explodeze, marcând un plus de 55% până în 2050, în timp ce 20% din apele subterane la nivel mondial sunt deja supraexploatate, conform UNESCO. Naţiunile Unite le cere guvernelor să ajute fermierii să crească producţia cu resurse limitate de apă. Pentru a satisface nevoie de hrană a populaţiei globului şi pentru a nu afecta şi mai mult mediul înconjurător este nevoie de tehnologie, de utilizarea datelor, din ce în ce mai numeroase, colectate de senzori, de zboruri cu drone şi de practici ecologice.

Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în anumite ţări, ca Olanda sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoare care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale. Asemenea lucruri sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală, dar şi în România, în cazuri izolate. Dar este un început.

Senzorii băgaţi în pământ ţin evidenţa a ceea ce se întâmplă în sol, apoi transmit datele în cloud pentru a fi calculate. Rezultatul este transmis sistemului de irigaţii, care plănuieşte cât şi cum să elibereze apa pentru ca seminţele să crească mai bine, mai repede. Astfel se economisesc timp şi bani. Udarea, fertilizarea, cultivarea şi recoltarea produselor agricole sunt la un pas de a fi făcute de un calculator.

Fermele vor începe să semene tot mai mult cu fabricile: cu procese atent controlate, ce merg ceas. Să nu mai vorbim de animale şi plante modificate genetic până la ultima genă pentru a fi cât mai arătoase, să crească cât mai repede şi - de ce nu? - să fie mai bune. Un fermier trebuie să jongleze constant cu un set de variabile: vremea, nivelul de umiditate a solului, ierburile ce năpădesc plantele, insecte dăunătoare sau boli. Toate aceste lucruri pot afecta producţia anuală, iar dacă fermierul face calculele corect, poate optimiza producţia şi creşte profitul; dacă nu, ar putea pierde tot. Agricultura inteligentă ar putea să-l scape pe fermier măcar de câteva griji.

Acest tip de agricultură este numită hi-tech, inteligentă, agricultură de precizie; unii au numit-o agricultura 4.0. Oricum ar fi, tehnologia promite că va creşte profiturile fermierilor, tăind din costuri şi crescând producţia, şi ar trebui să beneficieze şi consumatorii (toată populaţia planetei) prin produse mai ieftine.

La începutul anului 2010, agricultura de precizie a înregistrat un avans considerabil datorită faptului că tehnologiile şi componentele precum senzori şi micro-procesoare s-au ieftinit foarte mult. Datele, informaţiile în general, devin un ingredient cheie în agricultura contemporană şi necesară pentru ca aceasta să fie mai productivă şi sustenabilă.

Puterea de computare a circuitelor electronice a crescut de 32 de ori în ultimii 10 ani, costul transferul de date wireless a scăzut cu 75% în ultimii patru ani, iar costul de stocare a datelor a scăzut cu 97% în ultimul deceniu. Ingrediente care au făcut posibilă o extindere a agriculturii digitale. Cu ajutorul tehnologiei s-ar putea produce mai multă hrană şi chiar de calitate mai bună, pentru o populaţie tot mai numeroasă, în acelaşi timp reducând povara asupra mediul înconjurător.

Paginatie:

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Bani pentru leacurile viitorului Bani pentru leacurile viitorului

Eforturile de cercetare şi dezvoltare (R&D) din industria farmaceutică sunt realizate într-un context de risc: doar 2 din 3 medicamente noi lansate pe piaţă au potenţialul de a returna investiţia iniţială. Janssen, divizia farmaceutică a Johnson & Johnson, este compania cu cel mai mare buget de investiţii R&D la nivel global, iar anul trecut a investit în România peste 1 milion de euro în acest domeniu.

vezi continuarea
ZF.ro
Bomba a EXPLODAT în această dimineaţă. ADEVĂRUL care cutremură România. Ce s-a putut afla despre Bucureşti şi Ardeal este şocant Bomba a EXPLODAT în această dimineaţă. ADEVĂRUL care cutremură România. Ce s-a putut afla despre Bucureşti şi Ardeal este şocant
ONE.ro
Regina Letizia, apariţie impresionantă într-o rochie Zara de 350 lei Regina Letizia, apariţie impresionantă într-o rochie Zara de 350 lei
Cea mai costisitoare pasiune a Iuliei Albu! O singură piesă costă câteva mii de euro
Cea mai frumoasă handbalistă din România. E comparată cu Antonia
Descopera.ro
INOVAŢIE incredibilă a unui inginer român. A creat cea mai tare ARMĂ de asalt. NATO nu are niciuna de acest tip. ''Deja au venit cereri pentru ea'' - VIDEO INOVAŢIE incredibilă a unui inginer român. A creat cea mai tare ARMĂ de asalt. NATO nu are niciuna de acest tip. ''Deja au venit cereri pentru ea'' - VIDEO
''Se va CIOCNI de Pământ şi vom sfârşi cu toţii''. Anunţul de ultimă oră care SCANDALIZEAZĂ întreaga planetă
BĂTRÂNUL de 80 de ani care a UMILIT armata ungurilor. ''Pe unde mergea toţi picau''
Go4it.ro
Este INCREDIBIL ce au ascuns ruşii de la GAZ în computerul de bord al acestui vehicul. Este pentru prima dată în istorie când se pomeneşte de aşa ceva în industria auto. Putin e mândru! [VIDEO] Este INCREDIBIL ce au ascuns ruşii de la GAZ în computerul de bord al acestui vehicul. Este pentru prima dată în istorie când se pomeneşte de aşa ceva în industria auto. Putin e mândru! [VIDEO]
Ce noutăţi aduce Windows 10 Fall Creators Update şi cum poate fi instalat
Povestea FASCINANTĂ a simbolului „@”, pe care îl folosim zilnic în e-mail şi pe Facebook. Iată cum a fost readus la viaţă un caracter uitat, folosit de peste 2.000 de ani
Csid.ro
Flirtul şi replicile cu conotaţie sexuală, cât de rău pot face unei relaţii? Flirtul şi replicile cu conotaţie sexuală, cât de rău pot face unei relaţii?
Iata ce femei ii enerveaza pe barbati, in pat!
3 elemente cheie într-un regim de scădere în greutate

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.