Educaţia, între clic şi abac

Autor: Georgiana Călin Postat la 06 martie 2017 1607 afişări  

Tehnologia acaparează tot mai mult din viaţa noastră, fiind folosită în multe aspecte cotidiene, într-o măsură din ce în ce mai mare. Însă, în vreme ce unele ţări alocă procente consistente din PIB educaţiei, care este considerată esenţială, în România învăţământul este tratat ca „ruda mai săracă”, care nu merită prea multă atenţie, efort sau cheltuieli. Elearningul reprezintă deja o parte esenţială a trainingului primit de angajaţi, însă în şcoli digitalizarea face paşi şovăielnici.

Educaţia, între clic şi abac
Educaţia, între clic şi abac deschide galeria

„În clasa I, doamna învăţătoare le prezintă copiilor ce au de făcut la şcoală: povesteşte despre cum vor scrie, vor citi, vor calcula... Le arată materialele de lucru şi îl invită pe unul dintre ei la tablă, îi pune creta în mână şi îl roagă să deseneze ce doreşte el. Copilul, nedumerit, se uită, pe rând, la cretă, la tablă, la învăţătoare şi întreabă: «Bine, şi acum unde dau click?»”. Gluma este veche, de acum 4-5 ani, şi ilustrează perfect necesitatea digitalului în educaţie, completează Măriuca Talpeş, cofondator şi director general al Intuitex, divizia de software pentru educaţie din cadrul grupului Softwin. „Asta nu înseamnă că tabla nu e bună, caietul nu e bun; numai că astăzi mediul digital nu poate să lipsească din învăţare. Copiii trebuie să intervină în procesul dezvoltării, să apese pe ceva, să descopere singuri, şi este prea greu pentru ei acum să stea cuminţei şi să privească tabla timp de 50 de minute”, explică reprezentanta Intuitex. În zilele noastre, copiii tind să-şi dezvolte abilităţi prin interacţiunile cu tehnologia de la vârste mici, iar actul de predare - învăţare trebuie să integreze tehnologia încă de la clasele mici.

„În acest fel, şcoala ţine pasul cu viaţa de zi cu zi a acestora şi actul de învăţare devinde mai atractiv pentru elevi”, completează în susţinerea ideii şi Alexandru Holicov, CEO al Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional. Astăzi, vedem din ce în ce mai des, mai ales în oraşele mari, şcoli şi grădiniţe unde se folosesc calculatoare, proiectoare sau tablete. Când profesorul foloseşte tehnologia, aceasta nu mai este percepută drept ceva exotic, ci tinde să devină un aspect perfect normal. Însă, din păcate, asta se întâmplă doar acolo unde există atât dotările corespunzătoare, cât  şi profesori dornici să fie în pas cu ceea ce este nou în educaţie, consideră Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), companie românească specializată pe domeniul eLearning. „În România, paradigma educaţională şcolară a rămas similară cu cea de acum circa 400 de ani. Tabla de lemn a fost înlocuită cu cea de ceramică sau de white-boarduri, locul cretei a fost luat de marker, pâna şi călimara a cedat locul stiloului sau creionului, manualul legat şi scris de mână este acum tipărit etc., însă avem aceleaşi clase, acelaşi fel de bănci, acelaşi tip de program. Pe scurt - acelaşi proces”, adaugă directorul Ascendia.

Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung, explică mai detaliat ce presupune acest fenomen: „Digitalizarea educaţiei reprezintă crearea unui mediu interactiv în care procesul de predare şi învăţare se transformă şi include, printre altele, conţinut digital, accesibilitate sporită, acces la o multitudine de platforme, instrumente şi informaţii, precum şi colectare, transmitere şi livrare de informaţii într-un mod rapid şi eficient”. Însă, ca orice transformare, acest proces necesită timp şi trebuie să se facă treptat, metodic şi structurat, astfel încât să acopere toate nevoile spune Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „Informaţia rămâne în principiu aceeaşi, însă este transpusă într-un mod digital, mai atractiv şi mai interactiv, astfel încât să înlesnească procesul de învăţare”, adaugă reprezentanta companiei telecom. Cu toate acestea, Robert Bindley, directorul uneia dintre şcolile susţinătoare ale digitalizării, American International School of Bucharest (AISB), declară că nu achiziţionează tehnologie doar de dragul tehnologiei, ci analizează mai întâi procesul de învăţare a elevului şi se asigură că investiţia în tehnologie aduce valoare programei respective.

În acest moment, ponderea între învăţământul clasic şi cel digital în România este în raport de 95% la 5%, conform lui Alexandru Holicov. Tot el spune că România se află în topul ţărilor cu cele mai slabe investiţii în domeniul educaţiei, deci „e lesne de înţeles că şi la capitolul digitalizare ne situăm mult sub nivelul Europei”. Suedia reprezintă cel mai mare investitor în educaţie, care acordă instituţiilor de învăţământ public bugete de 7% din PIB-ul ţării, fiind urmată îndeaproape de Finlanda şi Belgia. „Am speranţe că în următorii ani această piaţă va creşte şi la noi, cadrele didactice încep să fie mai deschise la tehnologie şi să înţeleagă că nu se mai poate altfel, având în vedere că elevii din ziua de astăzi folosesc tehnologie în tot ceea ce fac, mai puţin în şcoală”, declară Holicov.

În plus, deşi piaţa serviciilor pe segmentul educaţional se dezvoltă pe zi ce trece, problema stă, în continuare, în gradul scăzut de implementare la nivelul şcolilor, mai exact lipsa fondurilor şi a unei legislaţii care să permită unităţilor şcolare să adopte soluţii moderne de management educaţional. Pe lângă asta, ne lovim şi de o rezistenţă la schimbare, mai spune Holicov. Pe de altă parte, pentru a avea o comparaţie relevantă vizavi de poziţionarea în raport cu Europa, trebuie să avem în vedere diferenţele existente la nivel de sistem de învăţământ dintre ţări şi faptul că digitalizarea educaţiei este un proces de durată, care necesită o pregătire amplă şi o transformare pe termen lung, consideră Veronica Dogaru. „În ultimii ani, s-au făcut progrese în acest sens şi la noi în ţară”, adaugă reprezentanta Orange.

 

Paginatie:

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Excelenţă de 100 de ori: cele mai puternice femei de afaceri din România Excelenţă de 100 de ori: cele mai puternice femei de afaceri din România

Şefele de companie fac performanţă în afaceri, dar anul acesta ne-am propus să vedem ce le preocupă în afara scenei de business. Ce idei au despre implicarea în societate, despre felul în care ar putea fi schimbată, în bine, România.

vezi continuarea
ZF.ro
Semnal de alarmă surprinzător de direct de la BNR: Numeroşi antreprenori se plâng de discriminare negativă. Firmele româneşti să aibă acelaşi tratament din partea statului ca firmele străine Semnal de alarmă surprinzător de direct de la BNR: Numeroşi antreprenori se plâng de discriminare negativă. Firmele româneşti să aibă acelaşi tratament din partea statului ca firmele străine
Se simte în aer mirosul unei noi CRIZE. Epoca mallurilor APUNE după şase decenii de glorie
ONE.ro
Cum arată unica fiică a actriţei Elizabeth Taylor Cum arată unica fiică a actriţei Elizabeth Taylor
Mihaela Rădulescu, într-o poză "greşită", făcută în pauza unui pictorial
15 locuri de muncă bine plătite despre care habar nu aveai că există
Descopera.ro
Un ADOLESCENT a corectat o greşeală uriaşă în datele NASA. ''Acest lucru se întâmpla de câteva ori pe zi'' Un ADOLESCENT a corectat o greşeală uriaşă în datele NASA. ''Acest lucru se întâmpla de câteva ori pe zi''
''Pământul este PLAT! China nu se află sub noi''. Declaraţia care provoacă o CONTROVERSĂ uriaşă
Cel mai CIUDAT loc din lume prin care trece trenul. Este şi o MINUNE a ingineriei - VIDEO
Go4it.ro
Huawei P10 intră în curând la pre-comandă în România Huawei P10 intră în curând la pre-comandă în România
SUA a testat ARMA revoluţionară cu care US Navy va deveni stăpâna mărilor. Rusia lui PUTIN nu are nimic asemănător în dotare [VIDEO]
Galaxy S8 vine cu rezoluţie ciudată şi posibil fără căşti AKG
Csid.ro
De ce e bine să consumi verdeţuri de sezon De ce e bine să consumi verdeţuri de sezon
La cât timp după ce te laşi de fumat se curăţă plămânii de tutun
Ce boli ascunde mirosul urât al gurii

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.