Cat ne va costa salvarea noastra

Postat la 03 martie 2009 37 afişări  

Daca ar fi sa adunam sumele anuntate de guverne in ultimul an pentru redresarea economiilor, am obtine cea mai mare nota de plata din istoria omenirii. Nimeni nu poate spune acum ce se va intampla si care este viitorul sistemului capitalist. Putem insa sa intuim cateva posibile scenarii de evolutie.

Cat ne va costa salvarea noastra deschide galeria

 Pentru Europa, ultimele cifre vehiculate la Bruxelles vorbesc de costuri asumate deja de peste 1.200 de miliarde de euro numai pentru salvarea bancilor; pentru SUA, luna trecuta socotelile ajunsesera la 7.500 de miliarde de euro, iar numaratoarea continua.  Dar mai important inca decat sumele este modul cum va reactiona economia mondiala in fata impulsului interventionist al statelor.

Presedintele american Barack Obama a fost chestionat de un jurnalist, undeva la jumatatea lunii trecute, cum poate fi verificat felul in care programele de sprijinire a economiei functioneaza si cum poate fi probata eficienta acestora. “Sa creezi sau sa mentii patru milioane de slujbe este primul mod de a masura succesul”, a raspuns presedintele american, care a dezvoltat apoi ideea: slujbe egal incredere, egal cu investitii, egal cu relansare economica.
 
Raspunsul pare cat se poate de logic, dar el apartine unui politician, adica ascunde o capcana. Aceasta este, dupa cum remarca Greg Mankiw, profesor de economie la Harvard, formularea “crearea sau mentinerea locurilor de munca”, des repetata de Obama si de echipa sa. Pentru ca, simplu, crearea de noi locuri de munca este un act masurabil, in timp ce “mentinerea” unui numar de slujbe asigura suficienta ambiguitate cat sa poata confirma, la nevoie, succesul oricarui plan de relansare economica.
 
Si mai ambigue sunt estimarile costurilor crizei, pentru ca nici acum, la peste un an de cand au inceput sa se vada primele pierderi ale marilor grupuri financiare, nu e clar pana unde se intind pagubele si ce anume ar trebui contabilizat; la nivelul sistemului financiar, anunturile si speculatiile privind pierderile bancilor si creditele imposibil de recuperat continua, iar in economia reala, pierderile companiilor si costul social al acestora se actualizeaza de la o zi la alta. Pentru Europa, un document care ar fi circulat la Bruxelles luna trecuta, invocat de Daily Telegraph, ar fi vorbit in premiera de active “toxice” ale bancilor de pe continent echivalente cu peste 18.000 de miliarde de euro. O analiza difuzata tot luna trecuta de Fox News situa proportia creditelor imposibil de recuperat in bilanturile celor mai mari 25 de banci americane la 13.000 de miliarde de dolari (10.000 de miliarde de euro). Mai modest, un raport al FMI din ianuarie estima ca pierderile la nivel mondial ale bancilor de pe urma activelor toxice ar urma sa ajunga anul acesta la 2.200 de miliarde de dolari (1.700 de miliarde de euro), fata de estimarea de 1.400 de miliarde din octombrie 2008.
 
Daca astfel de sume raman deocamdata in sfera abstractiilor, aceasta se datoreaza in mare parte interventiei guvernelor, care au pus la bataie bani publici pentru a impiedica falimentul unui sir tot mai impresionant de giganti bancari si mamuti industriali loviti de criza. Initial, principalii actori ai crizei au fost bancherii, fondurile de investitii, speculatorii financiari; acum, locul lor a fost luat de guverne, chemate sa sustina companii si banci aflate in dificultate, sa preia credite neperformante, sa conceapa strategii de redresare economica intemeiate pe sute si mii de miliarde de dolari, euro sau lire sterline.
 
 
Trebuie sa facem ceva
Cat de justificata si de corecta este interventia statului in vreme de criza? Discutia e deja veche si ii cunoastem jaloanele: la un capat se afla adeptii radicali ai pietei libere, care continua sa creada ca ea regleaza singura dezechilibrele si ca statul e cu atat mai eficient cu cat se abtine mai mult sa intervina in economie; la celalalt capat se afla adeptii unei implicari a statului, dator sa salveze acele companii sau banci suficient de importante pentru ca prabusirea lor sa pericliteze echilibrul societatii. Deocamdata, din America pana in Europa, castig de cauza au avut acestia din urma, de la Barack Obama la Nicolas Sarkozy sau Gordon Brown. Aceeasi pare a fi si viziunea Comisiei Europene: de exemplu, in documentul care priveste ajutorarea bancii Dexia de catre Belgia, Franta si Luxemburg se vorbeste de “riscul sistemic” care ar aparea in urma unui colaps al grupului, precum si de necesitatea refacerii incre­derii investitorilor; este inutil sa mai precizam ca ajutorul a fost socotit a nu afecta competitia si ca este compatibil cu legislatia UE privind acordarea ajutorului de stat.
 
Shimon Galon, directorul companiei de dezvoltare imobiliara GTC Romania, este si el un sustinator al principiului “too big to fail” si crede ca interventiile guvernamentale pentru sprijinirea institutiilor financiare cu probleme au fost si sunt justificate, atat din punct de vedere economic, cat si al stabilitatii sociale. “O institutie financiara mare, de talia AIG de pilda, are o sumedenie de conexiuni in economie, iar caderea sa ar afecta companii, banci si cetateni la un loc”, spune Galon. In opinia lui, abilitatea de baza a guvernelor ar trebui sa fie nu de a decide daca intervin sau nu, ci de a distinge care institutii trebuie salvate si ce sectoare anume ar trebui sprijinite pentru ca impactul crizei sa fie pe cat posibil limitat.
 
 
Varianta caderii unor banci sau companii considerate vitale pentru economie, de care se temea Shimon Galon, nu il sperie in schimb pe Ionel Blanculescu, fost sef al Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB), care crede ca la inceputul fazei acute a crizei, atunci cand lumea intreaga contempla prabusirea unui gigant de tipul Lehman Brothers, statul american ar fi trebuit sa nu se implice. “Falimentul este metoda aplicata companiilor aflate in insolventa, iar cazul Enron dovedeste ca se poate”, spune Blanculescu. Interventia guvernamentala, explica el, i-a determinat pe sefii marilor institutii financiare aflate in pericol sa nu mai caute solutii de a-si salva companiile si a oferit un precedent altora de a astepta mana salvatoare a statului. “Reactii si critici ar fi fost si sunt, orice decizie ai fi luat, de ajutorare sau nu”, admite insa Blanculescu, care in prezent conduce compania de consultanta financiara si recuperare de creante Consultanta & Investigatii Financiare.

 

Paginatie:

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

http://www.businessmagazin.ro/cover-story/cat-ne-va-costa-salvarea-noastra-4016478
4016478
comments powered by Disqus
Sky is the limit - Birouri cu vedere spre miliarde de euro Sky is the limit -  Birouri cu vedere spre miliarde de euro

Două milioane de metri pătraţi. Douăzeci de Arene Naţionale puse una lângă alta sau 14 parcuri Cişmigiu aşezate alături. Atât au adunat împreună, în ultimii ani, cei mai mari 50 de proprietari de birouri din Bucureşti.

vezi continuarea
ZF.ro
Este OFICIAL: Olguţa Vasilescu tocmai a făcut anunţul pe care îl aşteptau MII de români. ”De acum, va primi 500 de euro pe LUNĂ de la Guvern oricine va... Este OFICIAL: Olguţa Vasilescu tocmai a făcut anunţul pe care îl aşteptau MII de români. ”De acum, va primi 500 de euro pe LUNĂ de la Guvern oricine va...
ONE.ro
Cum arată soţia lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Acesta este, la ora actuală, cel mai bogat om din lume Cum arată soţia lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Acesta este, la ora actuală, cel mai bogat om din lume
Motivul pentru care Mădălin Ionescu a demisionat. Afecţiunea care l-a făcut să renunţe la un salariu de 15.000 de euro
Gabriela Cristea, despre câştigurile din televiziune: "Mai bine de un milion de euro"
Descopera.ro
Un mare CERCETĂTOR de la Universitatea Bonn a reuşit să vadă şi să înregistreze IMAGINI din VIITOR cu o tehnică revoluţionară. Ce a apărut pe ecran - VIDEO Un mare CERCETĂTOR de la Universitatea Bonn a reuşit să vadă şi să înregistreze IMAGINI din VIITOR cu o tehnică revoluţionară. Ce a apărut pe ecran - VIDEO
De unde vine numele judeţului în care locuieşti
Criminalul EVREU despre care nu vorbeşte nimeni. A UCIS zeci de milioane de oameni, inclusiv ROMÂNI. Este unul dintre cei mai mari ucigaşi din istorie
Go4it.ro
Cel mai SPECTACULOS smartphone de până acum tocmai a fost prezentat. Nimic nu va mai fi la fel pe piaţă, deoarece acest model „extraterestru” schimbă regulile. Galaxy S9, Huawei P20 şi iPhone X par deja demodate Cel mai SPECTACULOS smartphone de până acum tocmai a fost prezentat. Nimic nu va mai fi la fel pe piaţă, deoarece acest model „extraterestru” schimbă regulile. Galaxy S9, Huawei P20 şi iPhone X par deja demodate
Ce se va întâmpla cu eMAG, în condiţiile în care gigantul AMAZON se află la graniţa micului său „imperiu” din regiune şi angajează masiv în România, iar coloşii chinezi privesc lacomi spre Occident. Acţionarul Iulian Stanciu a spus ce are de gând să facă
Nokia X6, telefonul cu „breton” de la HMD Global, va fi lansat şi în afara Chinei
Csid.ro
Toxiinfecţia alimentară şi indigestia. Cum stăm departe de aceste afecţiuni în vacanţă Toxiinfecţia alimentară şi indigestia. Cum stăm departe de aceste afecţiuni în vacanţă
Alina Puşcaş: Adopt des dieta cu multe legume şi salată verde
Monica Bârlădeanu: Recomand acest pas tuturor celor care nu reuşesc să ajungă la forma fizică pe care şi-o doresc

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.