Un antreprenor român care exportă în Orientul Mijlociu: În România nu prea mai există industrie

Autor: Andreea Neferu Postat la 06 februarie 2014 6983 afişări

Exportul a devenit una dintre puţinele opţiuni de supravieţuire a firmelor româneşti din industrie, iar pieţele din Orientul Mijlociu sunt visul oricărei companii producătoare.

"DACĂ NU AI FIRME LOCALE PUTERNICE, NU CONTEZI", spune Ion Andronache, acţionarul majoritar şi directorul general al firmei Syscom 18, cu activităţi în domeniul automatizărilor industriale şi al sistemelor de măsurare. Ion Andronache vorbeşte despre cum ar trebui să arate filosofia de business a unei ţări şi practic cât de importantă este experienţa antreprenorială în dezvoltarea unei economii. Din biroul său de pe Calea Plevnei din Bucureşti, plin de diplome şi de distincţii câştigate în ultimele două decenii, Andronache vede economia prin ochii unui antreprenor care a trăit şi euforia de după Revoluţie, şi hiperinflaţia din anii ’90, şi boomul economic, dar şi criza financiară din ultimii ani.

COMPANIA PE CARE O CONDUCE ŞI CARE REALIZEAZĂ APLICAŢII ATÂT PENTRU INDUSTRIA PETROLULUI ŞI GAZELOR, cât şi pentru domeniile alimentar, al apei, cimentului, ceramicii, medicamentelor sau metalurgiei, importă din Statele Unite sau din Europa de Vest componentele produselor, iar în România se ocupă de partea de proiectare, asamblare, software şi testare metrologică. „În România nu prea mai există industrie, în afară de petrol şi gaze„, spune Andronache cu vizibile urme de regret, arătând că înainte de Revoluţie România producea inclusiv astfel de componente pentru sisteme de măsurare sau automatizări.

Syscom 18 a fost înfiinţată chiar imediat după Revoluţie, în 1991, având 18 asociaţi, toţi angajaţi ai Institutului de Proiectări şi Automatizări (IPA) care lucrau într-o secţie de calculatoare de proces. Fiecare dintre angajaţi a venit cu salariul pe o lună ca aport la înfiinţarea firmei, iar capitalul cu care au pornit a fost unul mic, aproape de minimul obligatoriu din acea perioadă pentru deschiderea unui business. „Prima problemă când am deschis firma a fost că nu ştiam ce să facem. Fiecare dintre noi a venit cu câte o idee, ne-am gândit inclusiv să vindem cămăşi, dar până la urmă am decis să mergem în direcţia în care şi lucrasem până atunci„, îşi aminteşte Andronache.

ASTFEL, AU ÎNCEPUT CU DISTRIBUŢIA DE COMPONENTE ELECTRONICE, iar ulterior au făcut proiectare şi dezvoltare de software de proces. Primele contracte, încheiate cu institutele de proiectare sau cu micile fabrici din ţară, erau de ordinul miilor de dolari, dar în perioada ’94-’95, asociaţii firmei Syscom 18 au început să înţeleagă mai bine businessul şi să crească. Deja la finalul anilor ’90 lucrau cu clienţi mai mari, precum Petrom sau fabricile de ciment din România, iar în 2000 au semnat primul contract cu Romgaz.

Tot în 2000 compania a făcut şi primul export în Siria, livrare despre care Andronache spune acum că fost „accidentală„. „Prin 2005-2007 am început să fim mult mai activi pe pieţele externe, să mergem la expoziţii, să facem vizite în străinătate şi să purtăm discuţii cu potenţiali parteneri din exterior„, afirmă Andronache, adăugând că i s-a părut un pas normal ieşirea în străinătate. Primele pieţe pe care Syscom 18 a intrat au fost ţările arabe, cu resurse importante de petrol şi de gaze.

Firmele româneşti sunt privite diferit de arabi, remarcă antreprenorul: dacă în Arabia Saudită sau în Emiratele Arabe Unite e relativ greu să pătrunzi ca şi companie din Europa Centrală şi de Est, având în vedere că sunt preferate companiile din Europa de Vest sau din Statele Unite, pe pieţe precum Siria, Iordania, Iran sau Irak, românii au un renume foarte bun. Până acum, Syscom 18 a livrat produse pe pieţe precum Congo, Arabia Saudită, Irak, Bahrein sau Emiratele Arabe Unite.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/industrie/un-antreprenor-roman-care-exporta-in-orientul-mijlociu-in-romania-nu-prea-mai-exista-industrie-12032121
12032121
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.