♦ Dincolo de cifre, grafice şi clasamente, România este povestea unei generaţii care a schimbat direcţia unei ţări: venituri dublate, industrii ridicate de la zero, recorduri în agricultură, energie ♦ Dar este şi povestea restanţelor care ne apasă - educaţia, digitalizarea, sănătatea ♦ De 1 Decembrie, privim România aşa cum este: cu progresele ei reale şi cu drumul lung pe care îl avem în faţă.

România din prezent este o ţară care a crescut mult mai repede decât ar fi pariat cineva acum două decenii. Veniturile s-au dublat, industriile s-au reinventat, iar energia care vine din mediul privat arată o economie care nu mai priveşte în urmă. Dar, dincolo de cifre, România rămâne o poveste despre oameni - despre ce am reuşit şi, mai ales, despre ce avem încă de construit împreună.

Privită doar prin ştirile de zi cu zi, România pare adesea o ţară contradictorie. Dar dacă o privim prin indicatori, prin evoluţii, prin paşi mici şi siguri, descoperim o naţiune care a crescut mult. Sunt multe motive de mândrie şi la fel de multe motive să rămânem lucizi: România merge înainte, dar nu fără provocări.

România urcă în clasamente unde acum un deceniu aproape nici nu apărea.

Suntem pe locul al doilea în Europa la producţia de biciclete, pe locul întâi în UE la producţia de floarea-soarelui şi la producţia de gaze, în timp ce industria auto se menţine în topul primelor şase economii europene. Agricultura şi energia sunt zonele în care România stă bine deja, iar independenţa energetică - locul al treilea în UE - este unul dintre atuurile unei ţări din estul Europei.

Şi mediul de afaceri dă semne de matu­ri­zare: România este pe locul al treilea în UE la creşterea numă­rului de companii nou-în­fiin­ţate, iar com­paniile româ­neşti sunt tot mai pre­zente în topurile regionale ale ma­rilor jucători. Turismul intern este activ, hotelurile având cel mai bun grad de ocupare din Europa Centrală şi de Est.

Piaţa muncii vine şi ea cu veşti bune: productivitatea a crescut cu peste 30% în ultimul deceniu, iar salariile - chiar dacă pornesc de la baze reduse - avansează într-un ritm accelerat, ceea ce a împins România mai sus în ierarhiile salariale europene.

Dar imaginea rămâne una duală. Aceleaşi date care arată progresul puternic evidenţiază şi zonele în care România rămâne blocată. În educaţie, decalajele sunt critice: ţara are cea mai mare pondere de tineri NEET din UE, cea mai mică pondere de absolvenţi de studii superioare şi o integrare scăzută a proaspeţilor absolvenţi pe piaţa muncii. La digitalizare şi inovare, România este constant pe ultimele locuri în UE - fie că vorbim de competenţe digitale, de utilizarea inteligenţei artificiale sau de gradul de digitalizare a companiilor.

Sănătatea şi calitatea vieţii sunt şi ele într-o zonă vulnerabilă. România are una dintre cele mai mici speranţe de viaţă din UE, cel mai scăzut număr de ani trăiţi în stare de sănătate din regiune şi o pondere ridicată a populaţiei expuse la risc de sărăcie. În acelaşi timp, inflaţia rămâne printre cele mai ridicate din Uniune, iar deficitul bugetar este cel mai mare din UE – două presiuni majore pentru anii ce vin.

Există însă şi capitole unde România excelează exact acolo unde alte economii europene au dificultăţi: locuinţele sunt printre cele mai accesibile din Europa, 95% dintre români sunt proprietari, iar timpul necesar pentru achiziţia unei locuinţe este printre cele mai reduse din UE.

România anului 2025 este o ţară care a accelerat puternic la economie, venituri şi mediu de business, dar care rămâne în urmă la inovare, educaţie şi sănătate - exact acele domenii care vor decide competitivitatea următorului deceniu. Drumul continuă, însă pentru a păstra ritmul accelerat trebuie să investim în oameni, în competenţe şi în zonele în care azi statistica ne trage la răspundere.

Economie şi finanţe

Locul 1 În UE la creşterea venitului real al gospodăriilor pe cap de locuitor

România este pe primul loc în UE la creşterea venitului pe cap de locuitor, cu 134% în ultimii 20 de ani, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. La nivelul Uniunii Europene creşterea a fost de 22%.

♦ Locul 18 în UE după PIB pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare

România se afla în 2024 pe locul 18 în rândul celor 27 de state membre ale UE raportat la PIB per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare, împărţind poziţia cu Polonia şi Estonia. România avea anul trecut un PIB per capita cu 21% sub media UE, depăşind Croaţia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia şi Bulgaria. În 2023, România avea un PIB per capita cu 22% sub media Uniunii. Zece ţări, reprezentând aproximativ 34% din populaţia UE, au depăşit media UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe capita.

♦ Locul 10 în UE după creşterea produsului intern brut

Economia României a crescut, pe date ajustate, cu 1,4% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al treilea din 2024, spune Eurostat, oficiul de de statistică al Uniunii Europene. Creşterea economică a României este la mijlocul creşterii economice din UE.

♦ Locul 19 în UE după coeficientul de inegalitate socială

Cu cât valoarea coeficientului Gini este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populaţiei sunt distribuite mai inegal. Statisticile Eurostat arată o scădere a coeficientului Gini în România în ultimii zece ani. Media Uniunii Europene este de 29,4, astfel că România stă mai bine decât media europeană. În 2024, România a înregistrat cea mai mică valoare a ultimului deceniu – 28, cu peste 9 puncte mai puţin decât în 2015, când indicatorul era 37,4.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană după deficitul bugetar   

România are în continuare cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre ale UE, de 7,5% în T1 2025, în condiţiile în care media blocului comunitar este de 2,9%, potrivit celor mai recente date ale Eurostat despre acest indicator.

♦ Locul 16 în UE după datoria publică

Datoria publică a urcat la 57,3% din PIB în trimestrul doi din 2025, în creştere cu aproape 6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu această valoare, România se plasează mai bine decât ţări precum Grecia, Italia, Franţa, Belgia, Spania, Portugalia, Finlanda, Austria, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Germania, Cipru, Polonia şi Croaţia.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană după rata anuală a inflaţiei

În octombrie 2025, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 8,4%, conform raportării Eurostat, cea mai mare din rândul ţărilor membre ale UE. INS a raportat pentru luna octombrie o rată anuală a inflaţiei de 9,8%. Diferenţa dintre aceste raportări vine pentru că Eurostat publică inflaţia (HICP), adică indicele armonizat al preţurilor de consum, indicatorul armonizat pentru toate statele UE, deci comparabil între ţări. INS publică IPC-ul naţional (indicele de preţuri de consum), care este inflaţia oficială „românească”, folosită pentru indexarea pensiilor, indexarea salariului minim, analize interne.

♦ Ultimul loc în UE după alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare

România are cele mai mici alocări bugetare din UE pentru zona de cercetare-dezvoltare, de doar 19 euro de persoană în 2024, mult sub sumele alocate de următoarele ţări aflate la finalul clasamentului, respectiv 38 euro în Bulgaria şi 58 euro în Ungaria, arată datele Eurostat.

♦ Ultimul loc în UE după dimensiunea sectorului bancar ca pondere în PIB

România continuă să se afle pe ultima poziţie din ţările Uniunii Europene, conform datelor Băncii Centrale Europene privind intermedierea bancar. Nivelul se află la puţin peste 51%, de peste patru ori sub media UE de 215%.

Business & companii

Locul 4 În Europa Centrală şi de Est la cele mai puternice companii

România se clasează pe locul al patrulea în regiune în ceea ce priveşte prezenţa numărului de companii în Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est realizat de Coface, unde este reprezentantă de 56 de companii, cu două mai multe decât în ediţia anterioară.

♦ Locul 3 în Uniunea Europeană la evoluţia numărului de companii nou-înfiinţate

În al treilea trimestru din 2025, numărul de companii nou-înfiinţate în România a crescut cu 32,3% faţă de trimestrul anterior, fiind a treia cea mai bună evoluţie din Europa, după Irlanda şi Luxemburg, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

♦ Locul 24 în Uniunea Europeană la numărul de IMM-uri per capita

România numără 49 de companii de tip IMM la mia de locuitori, sub media din Uniunea Europeană de 58 de astfel de companii la 1.000 de locuitori, potrivit raportului anual al IMM-urilor din Europa al Comisiei Europene. România ocupă locul 24 în Uniunea Europeană la numărul de IMM-uri per 1.000 de locuitori.

♦ Locul 15 în Uniunea Europeană la ponderea angajaţilor din IMM-uri

Aproape 67% dintre angajaţii din economie lucrează în microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, procent care plasează România pe locul 15 în Uniunea Europeană, potrivit raportului anual al IMM-urilor din Europa al Comisiei Europene. Grecia şi Cipru stau cel mai bine la acest capitol, având 87%, respectiv 81% dintre forţa de muncă angajată în IMM-uri.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la producţia de floarea-soarelui

Cu o producţie de 1,9 milioane de tone de floarea-soarelui în 2024, 2025 va aduce o creştere a producţiei, iar estimările arată o producţie de 2,5 milioane de tone în acest an. Cu această creştere, România va fi pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia de floarea-soarelui.

♦ Locul 5 în Uniunea Europeană la producţia totală de cereale

În 2025, producţia totală estimată de cereale va fi de circa 22,9 milioane de tone, o recoltă care poziţionează România pe al cincilea loc în Uniunea Europeană, potrivit calculelor ZF pe baza datelor COCERAL şi INS.

♦ Ultimul loc în Europa Centrală şi de Est la ponderea turiştilor străini

România nu are cel mai mic număr de turişti din regiune, însă stă cel mai prost la capitolul atragerii turiştilor străini. Doar 15% din turiştii ajunşi în unităţile locale au venit din afara ţării, procent care plasează România pe ultimul loc în regiune. Spre exemplu, vecinii ungari au atras 12,2 milioane de turişti străini, dintre care 46% au fost străini.

♦ Locul 7 în Uniunea Europeană la creşterea preţurilor la vacanţe

Pachetele de vacanţă vândute de operatorii turistici de pe plan local au avut o creştere de 9,5% a preţurilor în ultimul an, potrivit datelor Eurostat. Această majorare plasează România pe locul al şaptelea între statele Uniunii Europene la capitolul creşteri ale preţurilor vacanţelor din ultimul an. Cea mai mare creştere a înregistrat-o Estonia, cu un plus de 39% a costului pachetelor de vacanţă, urmat de Bulgaria, cu plus 23% şi Danemarca, plus 12%.

♦ Locul 1 în Europa Centrală şi de Est la gradul mediu de ocupare a hotelurilor

Hotelurile din România înregistrează cel mai bun grad de ocupare dintre toate pieţele din regiune, potrivit datelor de la Comisia Europea­nă. În 2023, hotelurile din piaţa locală au avut un grad mediu de ocupare de aproape 52%. Spre comparaţie, Ungaria înregistrează un grad mediu de ocupare al hotelurilor de aproape 38%, pe când Polonia, 37%, iar Cehia, 37%. Gradul de ocupare mai bune au avut Bulgaria (40%) şi Cehia (42%).

♦ Locul 8 în lume la producţia de vin

Producţia de vin din România a ajuns la 3,7 milioane de hectolitri în 2024, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. Astfel, România ocupă locul 8 mondial al suprafeţei viticole, cu un total de 187.000 de hectare cultivate cu viţă de vie, depăşind ţări precum Portugalia, Chile sau Australia.

♦ Locul 6 în Uniunea Europeană la producţia de autoturisme

În prima jumătate a acestui an, numărul de autoturisme produse în România a fost de 236.000 de unităţi, reuşind astfel să îşi menţină poziţia a şasea în Uniunea Europeană. Germania, Spania, Cehia, Slovacia şi Franţa sunt cei mai mari producători de autoturisme din Uniunea Europeană.

♦ Locul 3 în Uniunea Europeană la independenţa energetică

În 2023, importurile de energie totale reprezentau 28% din consumul intern, ceea ce face din România a treia cea mai puţin dependentă ţară la nivelul Uniunii Europene, Suedia şi Estonia fiind singurele cu procente mai mici.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la producţia de gaze

În 2024, România a fost cel mai mare producător de gaze al Uniunii Europene, cu o producţie internă de 9,37 miliarde de metri cubi, în creştere uşoară faţă de 2023, când producţia a fost de 9,3 mld. de metri cubi.

♦ Locul 2 în Europa la producţia de biciclete

România este unul dintre cei mai mari producători de biciclete din Europa, fiind chiar pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Portugalia. În 2023, ultimul an pentru care există date publice, au fost produse 1,5 milioane de biciclete în România, în timp ce Portugalia a avut o producţie de 1,8 milioane de biciclete, potrivit datelor Eurostat.

Piaţa muncii şi salarii

Locul 1 În Europa Centrală şi de Est la creşterea productivităţii muncii

În ultimul deceniu, România a înregistrat cea mai mare creştere a productivităţii reale din Europa Centrală şi de Est, de peste 30%, fiind urmată la mică distanţă de Serbia şi Polonia, potrivit unui raport Erste. Productivitatea nominală per angajat din România a fost 80% din media UE.

♦  Locul 10 în UE după puterea de cumpărare a salariului minim pe economie

România se clasează pe locul 10 între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte valoarea salariului minim exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), indice privind puterea de cumpărare, în fapt, o monedă virtuală care aliniază preţurile în funcţie de mai mulţi parametri, primul fiind inflaţia, potrivit datelor Eurostat pentru al doilea semestru din 2025. Cu un salariu minim echivalent cu 1.279 de unităţi PPS, România reuşeşte să depăşească economii precum Croaţia, Lituania, Grecia, Portugalia sau Ungaria.

♦ Penultimul loc în UE la costul orar cu forţa de muncă

România are al doilea cel mai mic cost orar mediu cu forţa de muncă din Uniunea Europeană, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.  Astfel, în 2024, România a avut un cost mediu orar cu forţa de muncă de 12,5 euro, fiind depăşită doar de Bulgaria, unde acest cost este de 10,6 euro pe oră.

♦ Locul 22 în UE după valoarea nominală a salariului brut pe economie

Salariul anual mediu brut a ajuns la 21.108 euro în anul 2024, conform statisticilor oficiale de la nivel, publicate de Eurostat. Ajungând la un salariu mediu anual brut de 21.108 euro, România este peste Ungaria şi Grecia şi foarte aproape de Polonia şi Slovacia. Este o poziţie semnificativ mai bună faţă de anii anteriori, când România se afla constant pe ultimele două locuri din Uniunea Europeană.

♦ Locul 3 în UE după creşterea costului cu forţa de muncă

România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2025  una dintre cele mai mari creşteri în costul orar al forţei de muncă, de 10,4% faţă de perioada similară din 2024, fiind depăşită la nivel european doar de Bulgaria, cu 13,4%, şi Ungaria, cu 11%, arată datele Eurostat. Majorarea din România vine după un plus de 16,1% în primul trimestru din 2025 şi de 13,1% în ultimul trimestru de anul trecut.

♦ Locul 2 în UE după rata şomajului în rândul tinerilor

România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani, cu un nivel de 24,8% în luna iunie 2025, conform datelor publicate de Eurostat, oficiul european de statistică. Singura ţară care înregistrează o rată mai ridicată este Estonia, cu 25,4%, în timp ce Spania, o ţară tradiţional asociată cu un şomaj ridicat în rândul tinerilor, ocupă de această dată poziţia a treia, cu 24%.

Educaţie şi tineret

Locul 1 în Uniunea Europeană la rata tinerilor care nu lucrează şi nu merg la şcoală

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani care nu sunt încadraţi în muncă şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare profesională – categoria cunoscută sub numele de NEET (Not in Education, Employment or Training), potrivit datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Aşadar, statisticile oficiale europene arată că 19,4% dintre tinerii români se află în această situaţie, un procent semnificativ peste media UE de 11%.

♦ Ultimul loc în Uniunea Europeană la rata absolvenţilor de studii superioare

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea tinerilor, cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, care deţin o diplomă de învăţământ superior. Mai exact, doar 23% dintre tinerii din România care au absolvit o formă de învăţământ superior.

♦ Locul 3 în Uniunea Europeană la cea mai mică pondere a absolvenţilor integraţi în câmpul muncii

România are a treia cea mai mică pondere a proaspeţilor absolvenţi care erau integraţi pe piaţa muncii în anul 2023, conform datelor de la Eurostat. Aşadar, România (74,8%), alături de Grecia (72,3%) şi Italia (67,5%), se află la coada clasamentului, indicând provocări majore în ceea ce priveşte integrarea tinerilor pe piaţa muncii.

♦ Ultimul loc în Uniunea Europeană la practicarea sportului

Doar doi din zece români, adică circa 20%, fac sport cel puţin o dată pe săptămână, o statistică ce plasează România pe ultima poziţie la nivelul Uniunii Europene. Media europeană este semnificativ mai mare.

♦ Locul 93 în lume în clasamentul universităţilor

Universitatea din Bucureşti a urcat în acest an pe locul 93 în topul mondial Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din spaţiul academic internaţional, care evaluează universităţile cu cea mai mare implicare în activităţi specifice dezvoltării durabile. Este pentru prima dată când o universitate din România se situează în primele 100 de universităţi în clasament.

Calitatea vieţii

Penultimul loc în Uniunea Europeană la speranţa de viaţă

Speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 76,6 ani în anul 2024, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Deşi a înregistrat o creştere în ultimii ani, România continuă să rămână în zona de jos a ierarhiei după speranţa de viaţă în clasamentul UE. România se situează penultima în clasament, înaintea Bulgariei, şi cu peste cinci ani sub media Uniunii Europene.

♦ Ultimul loc în Europa Centrală şi de Est la anii sănătoşi

Un român trăieşte în medie 59 de ani fără probleme majore de sănătate, care i-ar limita posibilitatea de mişcare, spre exemplu. În regiune, România este cel mai jos la acest indicator, în contextul în care Bulgaria are o medie de 68 de ani, polonezii au 63 de ani în care nu au probleme serioase de sănătate, iar Ungaria ajunge tot la 63 de ani.

♦ Pe locul 5 în Uniunea Europeană la cheltuielile neprevăzute

România este pe locul cinci în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea populaţiei care nu poate face faţă cheltuielilor neprevăzute, arată datele publicate de Eurostat. Cu 40% dintre români aflaţi în imposibilitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută în anul 2024, ţara se situează pe locul cinci în UE, după ţări precum Bulgaria, Letonia, Grecia şi Lituania.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la riscul de sărăcie

În 2024, ponderea populaţiei României care se confrunta cu lipsuri materiale şi sociale grave a fost de 17,2%. România a fost clasată pe primul loc în UE la acest indicator, înaintea Bulgariei.

♦ Locul 4 în Europa la capitolul locuinţe ieftine

România are printre cele mai ieftine locuinţe din Europa, fiind astfel pe locul al patrulea în topul ţărilor cu cele mai mici preţuri din Europa, după Turcia, Bosnia şi Herţegovina şi Albania. În 2024, preţul mediu în România a fost de 1.676 euro/mp, înregistrând o creştere de 11,5% faţă de anul precedent.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la accesibilitatea locuinţelor

România rămâne lider în Uniunea Europeană la capitolul accesibilitate a locuinţelor, timpul mediu necesar pentru achiziţia unei locuinţe de 55 de metri pătraţi în Bucureşti fiind de aproximativ 8,5 ani, un nivel semnificativ mai scăzut comparativ cu alte capitale din regiune precum Budapesta sau Praga.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de proprietari de locuinţe

Circa 95,6% dintre români locuiesc în propriile case, ceea ce face ca România să ocupe primul loc în topul ţărilor cu cei mai mulţi proprietari din Uniunea Europeană. La nivel european, în medie, aproape şapte din zece europeni trăiesc într-o locuinţă aflată în proprietate.

♦ Locul 45 în lume la calitatea vieţii

România se poziţionează locul 45 în lume la calitatea vieţii din 89 de ţări analizate, potrivit platformei Numbeo. Cu un index de 145,1, România este în urma Bulgariei şi Ungariei şi cu un loc peste Grecia.

♦ Locul 38 în lume în clasamentul celor mai sigure ţări

România se află pe locul 38 în clasamentul celor mai sigure ţări din lume, un top de altfel condus de Islanda, Irlanda şi Noua Zeelandă, potrivi Indicelui Global al Păcii. Clasamentul a fost realizat pe baza mai multor indicatori, care a analizat toate cele 163 de state de pe glob.

Inovaţie şi digitalizare

Locul 6 În UE după accesul la internetul de mare viteză

România se situează sub media UE în 2025 la toţi indicatorii din categoria de inovaţie şi digitalizare, cu excepţia accesului la internet de mare viteză, care este foarte bun, clasându-se pe locul 6 printre statele membre ale UE-27, cu o îmbunătăţire de 88,2 puncte procentuale între 2018 şi 2025, conform European Innovation Scoreboard (EIS) 2025.

♦ Penultimul loc în UE după ponderea IT-iştilor în totalul forţei de muncă

România are o pondere de 2,8% din totalul angajaţilor din sectorul IT, conform datelor de la Eurostat. Media UE este de 5%. Aceasta înseamnă că doar 2,8% din totalul forţei de muncă din România lucrează în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). 

♦ Ultimul loc în UE după ponderea companiilor digitalizate

România avea doar 7,9% dintre companii cu un grad înalt de digitalizare în 2023, pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după acest indicator. Media UE la acest indicator a fost de peste 20%, iar ţări precum Finlanda, Olanda şi Malta depăşesc 30%.

♦ Ultimul loc în UE la competenţe digitale

Doar 28% dintre românii cu vârste între 16 şi 74 de ani deţin competenţe digitale de bază, comparativ cu media Uniunii Europene de 56%, arată datele de la Eurostat. Pe primele trei locuri în UE sunt: Olanda (83%), Finlanda (82%) şi Danemarca (70%). Ţinta UE este ca până în 2030 este ca 80% din cetăţenii europeni să aibă competenţe digitale.

♦ Ultimul loc în UE la gradul de utilizare a inteligenţei artificiale de către companii

România s-a aflat anul trecut pe ultimul loc în UE în privinţa gradului de utilizare a inteligenţei artificiale de către firmele cu minimum 10 angajaţi, cu doar 3,1%, în timp ce media europeană s-a plasat la 13,5%, arată datele Eurostat. România se află printre ultimele locuri şi în ceea ce priveşte creşterea faţă de 2023.

♦ Ultimul loc în UE la inovare

Deşi a înregistrat unele progrese în ultimii ani, România se află pe poziţia 27 din 27 în clasamentul european al inovării, potrivit European Innovation Scoreboard (EIS) 2025. România se menţine în categoria “inovatorilor emergenţi”, cu un scor de doar 37,7% faţă de media UE de 56,4%.

Ziarul Financiar a analizat 50 de indicatori din economie, business, piaţa muncii, educaţie, calitatea vieţii, inovaţie şi digitalizare.  Cum se vede evoluţia României prin filtrul cifrelor de la nivel european şi global?

Statisticile europene arată de multe ori două Românii: una care creşte accelerat şi una care bate pasul pe loc. Dincolo de cifre, România rămâne o poveste despre oameni - despre ce am reuşit şi, despre ce avem încă de construit împreună.