România rămâne printre statele europene cu cea mai mică pondere a persoanelor care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii. Doar 4,3% dintre românii sub 65 de ani se aflau, în 2024, în această situaţie, semnificativ sub media Uniunii Europene şi în scădere faţă de anul precedent, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. 

La nivel european, 7,9% dintre persoanele cu vârsta între 0 şi 64 de ani locuiau anul trecut în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii. Diferenţele între state sunt însă majore. Belgia rămâne pe primul loc, cu o pondere de 11,4%, urmată de Danemarca (10,6%) şi Germania (10%). La polul opus, Slovenia (3,5%), Luxemburg (3,9%) şi Polonia (4,1%) consemnează cele mai reduse procente. România se situează astfel în zona statelor cu performanţe bune, peste nivelul unor economii precum Belgia, Danemarca sau Germania.

România, printre ţările cu cele mai mari scăderi

Proporţia gospodăriilor cu intensitate foarte scăzută a muncii s-a redus la nivelul UE faţă de 2023, coborând de la 8,1% la 7,9%. România se numără printre ţările cu cele mai semnificative îmbunătăţiri, o scădere de 0,9 puncte procentuale, fiind depăşită doar de Portugalia (-1,5 pp) şi Irlanda (-1,4 pp).

Gospodăriile cu copii lucrează mai mult

Eurostat mai arată că, la nivel european, intensitatea muncii diferă semnificativ în funcţie de structura gospodăriei: în gospodăriile cu copii în întreţinere, 6,5% dintre persoane trăiesc în familii unde se munceşte foarte puţin; în gospodăriile fără copii, ponderea urcă la 10,3%. În unele state, decalajul este extrem: în Danemarca, 17,6% dintre gospodăriile fără copii sunt încadrate la intensitate foarte scăzută a muncii, iar în Belgia nivelul este de 16,8%.

Ce înseamnă „intensitate foarte scăzută a muncii”

Indicatorul măsoară raportul dintre numărul total de luni lucrate efectiv de adulţii dintr-o gospodărie şi numărul total de luni în care ar fi putut lucra teoretic în anul de referinţă. O intensitate foarte scăzută înseamnă că membrii gospodăriei au lucrat sub 20% din potenţial.

Pentru România, datele Eurostat arată o îmbunătăţire consistentă a participării pe piaţa muncii, pe fondul unei ocupări ridicate şi al unui apetit crescut pentru stabilitatea locului de muncă.