Cercetarea oferă cea mai puternică dovadă pe termen lung de până acum că reducerea expunerii la arsenic poate reduce mortalitatea, chiar şi în cazul persoanelor care au consumat apă contaminată timp de mulţi ani. Aceste rezultate au fost publicate în JAMA.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Columbia, Şcoala de Sănătate Publică Columbia Mailman şi Universitatea din New York au condus analiza, care abordează o problemă de sănătate răspândită.

Arsenicul prezent în mod natural în apele subterane rămâne o provocare semnificativă în întreaga lume, potrivit Science Daily.

În Statele Unite, peste 100 de milioane de oameni depind de apele subterane care pot conţine arsenic, în special cei care utilizează fântâni private. Arsenicul continuă să fie unul dintre cei mai comuni contaminanţi chimici din apa potabilă.

„Arătăm ce se întâmplă când persoanele expuse cronic la arsenic nu mai sunt expuse”, a declarat coautorul principal Lex van Geen de la Observatorul Terestru Lamont-Doherty, parte a Şcolii de Climă Columbia. „Nu doar previi decesele cauzate de expunerea viitoare, ci şi de expunerea din trecut”.

Coautorul Fen Wu de la NYU Grossman School of Medicine a declarat că rezultatele oferă cea mai clară dovadă de până acum a legăturii dintre reducerea expunerii la arsenic şi reducerea riscului de mortalitate.

Pe parcursul a două decenii, cercetătorii au urmărit îndeaproape starea de sănătate a participanţilor şi au măsurat în mod repetat arsenicul prin probe de urină, ceea ce a întărit precizia analizei lor.

„Văzând că munca noastră a contribuit la reducerea drastică a deceselor cauzate de cancer şi boli de inimă, mi-am dat seama că impactul depăşeşte cu mult studiul nostru, ajungând la milioane de oameni din Bangladesh şi din alte ţări care beau acum apă cu un conţinut redus de arsenic”, a declarat Joseph Graziano, profesor emerit la Columbia Mailman School of Public Health şi cercetător principal al programului finanţat de NIH.

„Un articol din New York Times din 1998 ne-a adus pentru prima dată în Bangladesh. Mai mult de două decenii mai târziu, această descoperire este profund satisfăcătoare. Sănătatea publică este adesea satisfacţia întârziată supremă.”

Persoanele ale căror niveluri de arsenic în urină au scăzut de la ridicate la scăzute au avut rate de mortalitate similare cu cele ale persoanelor care au avut o expunere constantă scăzută pe întreaga durată a studiului. Amploarea scăderii nivelului de arsenic a fost strâns legată de reducerea riscului de mortalitate. Cei care au continuat să bea apă cu conţinut ridicat de arsenic nu au prezentat nicio reducere a deceselor cauzate de boli cronice.

Arsenicul se acumulează în mod natural în apele subterane şi nu are gust sau miros, ceea ce înseamnă că oamenii pot bea apă contaminată timp de ani de zile fără să ştie. În Bangladesh, se estimează că 50 de milioane de oameni au consumat apă care depăşeşte limita recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii de 10 micrograme pe litru. OMS a descris acest fenomen ca fiind cea mai mare otrăvire în masă din istorie.

În perioada 2000-2022, studiul longitudinal privind efectele arsenicului asupra sănătăţii (HEALS) a monitorizat mii de adulţi din Araihazar, Bangladesh. Proiectul a testat peste 10.000 de fântâni într-o regiune în care multe familii se bazează pe fântâni tubulare de mică adâncime, cu niveluri de arsenic variind de la extrem de scăzute la periculos de ridicate.

Cercetătorii au măsurat periodic arsenicul din urina participanţilor, un marker direct al expunerii interne, şi au înregistrat cauzele decesului. Aceste date detaliate au permis echipei să compare rezultatele pe termen lung asupra sănătăţii persoanelor care şi-au redus expunerea cu cele care au rămas foarte expuse.

Pe parcursul perioadei de studiu, programele naţionale şi locale au etichetat fântânile ca fiind sigure sau nesigure în funcţie de nivelurile de arsenic. Multe gospodării au trecut la fântâni mai sigure sau au instalat altele noi, în timp ce altele au continuat să utilizeze apă contaminată. Acest lucru a creat un contrast natural care a ajutat cercetătorii să înţeleagă efectele reducerii expunerii.

Expunerea la arsen a scăzut substanţial în Araihazar în timpul studiului. Concentraţia din fântânile utilizate în mod obişnuit a scăzut cu aproximativ 70%, deoarece multe familii au căutat surse de apă mai curate. Testele de urină au confirmat o scădere corespunzătoare a expunerii interne, cu o reducere medie de 50% care a persistat până în 2022.