Nu apar în postările motivaţionale de pe LinkedIn, nu lucrează în birouri cu pereţi de sticlă, nu au timp de „team buildings la munte” şi nu fac reels-uri cu „life at the office”. În schimb, sunt oamenii fără de care liniile de producţie s-ar opri, proiectele de construcţii ar rămâne blocate, iar lanţurile logistice ar deveni haotice.

Adevăraţii câştigători ai pieţei muncii vin din culise: ingineri specializaţi, tehnicieni de mentenanţă, experţi în automatizări, specialişti HVAC şi profesionişti din logistică. Joburile lor nu au glamour, dar au ceva ce multe joburi de birou nu pot oferi: salarii de mii de euro pe lună şi o cerere care depăşeşte cu mult oferta.

Un singur inginer de automatizări economiseşte anual pentru o companie milioane de euro.  Potrivit celei mai recente ediţii a studiului salarial realizat de Hays, un automation engineer câştigă între 11.500 şi 19.600 de lei brut, adică 2.300–3.900 de euro, iar un inginer MEP ajunge la 12.600–19.700 de lei, aproximativ 2.500–3.900 de euro. În proiectare mecanică şi electrică, salariile se apropie şi ele de zona premium: 10.000–18.300 de lei pentru inginerii mecanici (2.000–3.600 euro) şi 10.700–17.400 de lei pentru cei electrici (2.100–3.500 euro).

Dacă întrebi însă un inginer de mentenanţă cum arată o zi de lucru, nu începe cu cifre, ci cu realitatea crudă a fabricilor care funcţionează non-stop. Într-o hală rece, printre linii robotizate care nu au voie să se oprească, un singur minut de pauză poate costa zeci de mii de euro. Iar de asta depind salariile lor: un maintenance engineer câştigă între 10.700 şi 16.000 de lei, adică 2.100–3.200 de euro, iar un service engineer poate ajunge la 11.800–17.100 de lei, adică 2.300–3.400 de euro. Specialiştii HVAC, mereu „cei chemaţi în ultimul moment”, au venituri între 11.800 şi 19.800 de lei (2.300–4.000 euro).

În construcţii şi infrastructură, salariile cresc odată cu responsabilitatea. Un senior site civil engineer câştigă între 14.500 şi 23.900 de lei, adică 2.900–4.800 de euro, iar un sustainability engineer – una dintre profesiile-vedetă ale ultimilor ani – ajunge la 15.000–30.500 de lei, ceea ce înseamnă între 3.000 şi 6.100 de euro. Pe şantiere, inginerii electrici şi mecanici lucrează în condiţii dificile, cu decizii care influenţează siguranţa unei clădiri sau a unui pod. Veniturile lor variază între 8.500 şi 21.400 de lei, în funcţie de senioritate (1.700–4.300 euro).

În logistică, oamenii nu îşi văd munca în trending topics, dar fără ei produsele nu ar ajunge niciodată pe raft sau la uşă. Un senior process engineer câştigă între 12.800 şi 21.400 de lei (2.500–4.300 de euro), iar un junior porneşte deja de la 8.000 de lei, echivalentul a 1.600 de euro – peste media salarială de la nivel de economie.
Cei care lucrează în aceste meserii spun adesea că nu s-au apucat de inginerie „pentru bani”, ci pentru că le-a plăcut să repare, să construiască, să înţeleagă cum funcţionează lucrurile. Astăzi însă, munca lor a devenit mai valoroasă ca oricând. Deficitul de talente tehnice este atât de mare încât salariile continuă să crească, iar companiile îşi dispută fiecare profesionist bun.

Joburile „invizibile” nu vor deveni niciodată virale, dar rămân motorul economiei reale.  Chiar dacă nu sunt la fel de vizibile ca joburile de birou, aceste meserii tehnice sunt vârful de lance al salariilor mari în România. Automatizările, mentenanţa, ingineria de şantier şi logistica avansată sunt domeniile în care deficitul de talente se vede direct în pachetele salariale. În 2025, joburile „invizibile” sunt, de fapt, unele dintre cele mai valoroase şi mai bine plătite roluri din economie.