Pentru generaţiile anterioare, cum ar fi cea a părinţilor tăi, drumul spre maturitate era clar: un job stabil, economii constante şi, în final, cheia propriei locuinţe. Pentru generaţia ta, însă, acest traseu a suferit o reconfigurare, căci preţurile locuinţelor din prezent şi accesul la finanţare printr-un credit sunt adevărate provocări atunci când câştigi în jur de 1.000 de euro pe lună sau poate chiar mai puţin.

Visul de a deveni proprietari e tot mai îndepărtat pentru gen Z, iar în locul unei economisiri tradiţionale pentru avans, mulţi tineri preferă să investească în experienţe sau călătorii, lucruri concrete de care se pot bucura imediat.

„Eu şi partenera mea locuim în chirie de mai bine de şapte ani. Am tot schimbat apartamente de-a lungul timpului, dar chiar şi aşa ideea de a ne cumpăra o casă a noastră e încă departe pentru că ne este foarte greu să strângem banii de avans. Prefer să plătim undeva la 2.000 de lei pe lună pe chirie, dar să ştiu că în rest putem face tot ce ne dorim cu banii rămaşi din salariu, fără presiunea că trebuie să pun deoparte poate jumătate din cât câştig, ca apoi să dau un avans la o casă pentru care voi plăti 30 de ani”, spune Alexandru, un tânăr în vârstă de 30 de ani.

Totodată, tot acest context împinge generaţia tânără să caute alternative. Mulţi văd investiţiile în criptomonede ca un refugiu, arată o analiză a Financial Times, perceput drept singura modalitate realistă de a-şi păstra şanse de prosperitate.

Această schimbare nu vine însă dintr-o alegere optimistă, ci dintr-un sentiment de frustrare, neîncredere şi chiar „nihilism economic”, scrie FT. Tinerii simt că economia tradiţională nu le mai oferă securitate, aşa că apelează la soluţii riscante sau speculative.

Un studiu realizat de economişti de la University of Chicago şi Northwestern University şi citat de FT scoate la iveală o legătură semnificativă între perspectiva imposibilităţii de a cumpăra o locuinţă şi comportamentul economic al tinerilor: cei fără şanse realiste de a cumpăra o casă sunt mai predispuşi la riscuri financiare, cheltuieli de recreere sau investiţii speculative.

„Nu consider că sunt vreun mare investitor, dar am început de vreun an să bag bani în crypto, în speranţa că în timp se vor vedea câştiguri. Nu am alte responsabilităţi financiare deocamdată în afară de chirie şi rata la telefon, deci îmi permit să merg către astfel de investiţii”, spune şi Radu, în vârstă de 21 de ani.

Când posibilitatea de a cumpăra o casă devine improbabilă, tinerii îşi reorientează resursele spre ceea ce le oferă sens acum, nu într-o viitoare stabilitate care pare tot mai greu de atins. În spatele aparenţei de consumerism, stă, de fapt, o generaţie care răspunde raţional unui viitor pe care îl percepe deocamdată incert.

„De ceva timp am început să mă gândesc mai mult la viitorul apropiat, nu la ce va fi peste zece sau douăzeci de ani. Economisesc, dar pentru ceea ce îmi doresc pe termen scurt, pentru că am ajuns la concluzia că să strâng bani pentru o casă de la 24 de ani e mai mult o presiune şi un stres decât ceva ce îmi oferă siguranţă”, consideră Irina.

Chiar dacă pentru generaţia Z a îşi cumpăra propria locuinţă este ceva extrem de dificil, România rămâne una dintre cele mai accesibilie ţări. România ocupă locul al patrulea în topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe, după Turcia, Bosnia şi Herţegovina şi Albania, cu un preţ mediu de 1.676 euro/mp în 2024, în creştere cu 11,5% de la 1.504 euro/mp în 2023, conform studiului Deloitte Property Index 2025, realizat pe baza datelor din principalele oraşe din 28 de ţări.

În România, cele mai mari preţuri se înregistrează în Cluj-Napoca, respectiv 2.770 euro/mp şi Braşov (1.897 euro/mp), în timp ce Bucureştiul ocupă locul al treilea, cu 1.757 euro/mp.

Un român are nevoie de 96 de salarii medii pe economie, adică circa opt ani de zile, pentru a cumpăra un apartament cu două camere de 50 de metri pătraţi utili în Bucureşti vs. 84 de salarii medii la începutul anului, dar mai puţin comparativ cu 105 salarii medii în 2020 sau 396 în momentul de vârf din 2008, spunea recent Andrei Sârbu, CEO al SVN România, companie de consultanţă imobiliară.