Într-o declaraţie acordată Digi24, premierul Ilie Bolojan a explicat modul în care avizul CSM, primit cu întârziere şi ulterior respins, a creat presiune asupra angajamentelor asumate de Guvern în faţa Comisiei Europene. „Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”, a menţionat premierul, accentuând legătura directă dintre rapiditatea procesului decizional şi respectarea termenelor.

Impactul financiar este considerabil. Neîndeplinirea procedurilor şi termenelor specificate în PNRR ar putea conduce la blocarea a 800 de milioane de euro. Bolojan a detaliat că anumite etape birocratice sunt în responsabilitatea Guvernului. Altele, implică instituţii judiciare precum instanţele sau Curtea Constituţională.

Bolojan: Reforma este esenţială pentru sustenabilitatea bugetară

Premierul a respins categoric posibilitatea menţinerii unor sisteme de pensionare la vârste fragede, precum 48-50 de ani, cu pensii echivalente ultimului salariu. „Pentru un buget sănătos, este necesar un sistem sustenabil. Pensia trebuie să fie rezonabilă, iar vârsta de pensionare să fie cea normală, de 65 de ani”, a subliniat Bolojan.

El a precizat că orice reformă trebuie să găsească un echilibru între drepturile magistraţilor şi capacitatea financiară reală a statului, mai ales în contextul nevoilor stringente din sectoarele sănătăţii şi educaţiei.

Şedinţă de Guvern planificată vineri, după primirea oficială a avizului negativ al CSM

Proiectul de lege privind pensiile magistraţilor va fi analizat într-o şedinţă extraordinară de guvern, programată pentru vineri, imediat după ce avizul negativ al CSM va fi transmis oficial executivului. Purtătoarea de cuvânt, Ioana Dogioiu, a confirmat că documentul va fi comunicat în cursul aceleiaşi zile.

Noua propunere legislativă stabileşte o pensie calculată la 55% din media veniturilor din ultimii 5 ani, cu o limită maximă de 70% din ultimul salariu net. Cu toate acestea, CSM solicită un procent mai ridicat, de 65% din salariul brut. Acest lucru ar echivala cu aproximativ 85% din net, şi o perioadă de tranziţie extinsă.

O alternativă propusă guvernului Bolojan de către CSM

Claudiu Sandu, vicepreşedintele CSM, a explicat motivele respingerii proiectului actual. El a invocat inechităţile pe care le-ar genera noua formulă de calcul şi absenţa unei perioade de tranziţie adecvate. „Magistraţii nu au avut niciodată o problemă cu pensionarea la 65 de ani. Problema este inechitatea stabilită prin lege”, a afirmat Sandu.

Reprezentanţii CSM au anunţat intenţia de a depune un propriu proiect de lege, în limitele competenţelor constituţionale.

Miza: evitarea pierderii a încă 231 de milioane de euro din PNRR

Termenul limită pentru adoptarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor este 28 noiembrie 2025. Nerespectarea acestui jalon ar putea duce la pierderea a încă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.

Întârzierea generată de avizul CSM accentuează tensiunile existente în legătură cu reforma pensiilor speciale şi pune sub presiune relaţia României cu Bruxelles-ul. Guvernul insistă asupra necesităţii unui sistem sustenabil, în timp ce magistraţii contestă modificările propuse şi se pregătesc să prezinte o contrapropunere legislativă. Urmează o perioadă de negocieri decisive, cu implicaţii directe asupra finanţării europene.