Cred că se vede o tendinţă de scădere a ratei de economisire, chiar şi în termen nominal, o scădere a capacităţii clienţilor de a economisi şi, în acelaşi timp, o schimbare la nivelul comportamentului de plată, a declarat Dragoş Călin, director executiv reţea retail BRD în cadrul conferinţei KRUK Summit of Now – Ecosistemul financiar al încrederii

”Acumularea la nivelul populaţiei, aşa cum am văzut mai devreme, este încă la un nivel foarte crescut. Dar observăm o scădere a capacităţii clienţilor de a economisi, în acelaşi timp, şi la nivelul comportamentului de plată. Adică persoane fizice, persoane juridice, că se vede un trend de uşoară creştere a capacităţilor. Fie că ne uităm la rate de restanţă, sau că ne uităm la cantitatea discuţiilor pe care le avem cu clienţii, care sunt în fazele incipiente de întârzieri. Deja procentul celor care au dificultăţi reale începe să crească”.

Dragoş Călin spune că doar 30% din români spun că au o acumulare financiară care să le permită un nivel de minim 6 luni de cheltuieli.  Deci, perspectiva aici nu arată bine.

”Dacă vorbim de studii sau de răspunsurile românii, apropo de contextul în care ne aflăm, dacă până acum aproape 50% din români spuneau că au economisit în ultimele 12 luni, pe forward-looking, pe următoarele 12 luni, doar 37% din români spun că vor mai economisi mai mult.

2026 este foarte mult despre gestionarea finanţelor personale, despre gestionarea bugetului personal şi despre schimbarea obiceiurilor de consum.”

Ce a mai declarat Dragoş Călin: 

►Cred că discuţia despre cheltuieli esenţiale şi cheltuieli neesenţiale e una care trebuie făcută mult mai devreme. Nu cred că suntem echipaţi mental, noi ca naţie, să fim structuraţi când vine ora de cheltuieli. Cred că, în continuare, cheltuielile neesenţiale sunt un pansament moral pentru noi.

►În IMM Invest, programul a fost structurat 2 ani plus 2 ani, facilităţi revolving, primii 2 ani, revolving sau rembursabil în ultima parte. Anumite facilităţi abordate acolo nu erau de natură a putea fi rambursate în 2 ani. Şi atunci s-a creat o presiune financiară mai mare pe aceşti clienţi pentru rambursarea clienţilor în acest interval de timp.

►Nu cred că la imobiliare se vede o deteriorare a portofoliului. Piaţa este subevaluată, ar mai avea un spaţiu de o creştere a preţului, cu 20%.

►Dar două categorii de clienţi par să se distingă în momentul ăsta la nivel de comportament. Zona veniturilor foarte mici. Şi doi, zona clienţilor îndatoraţi aproape de maxim.

►Când vorbim de îndatorare maximă, putem să vorbim şi de clienţi care nu sunt neapărat în categoria clienţilor cu venituri foarte mici. Putem să vorbim de venituri mici, dar clienţii care ajung în zona asta de 40% grad de îndatorare, sau chiar în cazurile excepţionale, până la 60%.

►Comportamentul de plată este în continuare foarte bun, aproape neschimbat. Se vede faptul că, dacă vorbim de prioritizarea cheltuierilor, românii taie la multe capitole, dar rambursarea creditului pentru casă rămâne pe o categorie foarte deprioritizată la nivel de tăierea cheltuierilor.  

►Dacă vorbim de clienţi persoane fizice, ar trebui să fim atenţi la acei clienţi care au trecut prin o formă de restructurare la nivelul locului de muncă. Au plecat mulţi alegând voluntar să plece cu un număr de salarii în compensatorii. Pentru că ei, în momentul ăsta, capacitatea de rambursare a creditelor este în continuare foarte bună, dar perspectiva următoarelor 36 luni poate să-i ducă în situaţia în care să epuizeze acele rezerve şi să înceapă să aibă dificultăţi de plată. Cred că asta poate să fie o categorie de clienţi către care să ne uităm. Nu e neapărat reprezentativă la nivelul populaţiei, dar e un profil.

►Dacă vorbim de zona companiilor, cred că acolo sunt companii care lucrează cu statul sau care lucrează în lanţ, iar la capătul drumului este statul şi care ar trebui să fie un punct de atenţie.

►Pe zonele geografice, cel puţin în ultima perioadă, ne uităm la indicatorul nivelului salariului, pentru că se diferenţiează destul de puternic. Asta pare că va aduce un impact în comportamentul de plată a clienţilor. Sunt zone, Vrancea, Buzău, unde vorbim de foarte multe companii din zona de industrie textilă, care au păstrat un nivel salarial foarte scăzut.

►La temeri pentru 2026, cred că există un risc să nu ne aşezăm confortabil în zona asta de dificultăţi financiare la nivelul populaţiei şi să riscăm să crească nivelul de dorinţă de a schimb.Nu cred că suntem pregătiţi mental să fim rezilienţi peste o astfel de perioadă şi putem să ne întoarcem cu dorinţa asta de a spune gata, trebuie totul schimbat pentru că problema vine de aici.