Diferenţa dintre cheltuielile făcute de stat şi venituri s-a redus, în primele zele luni din 2025, cu 550 de milioane de lei, faţă de acelaşi interval de anul trecut, ajungând la 108,87 miliarde lei, de la 109,42 miliarde lei.

Vorbim de o pondere de 5,72% din produsului intern brut (PIB), de asemenea în scădere a faţă de procentul din PIB-ul aferent primelor 10 luni din 2024, când era 6,22%.

Potrivit execuţiei bugetului general consolidat, veniturile totale au însumat 531,55 mld lei în primele zece luni ale anului 2025, în creştere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1 punct procentual, evoluţie susţinută în principal de veniturile curente (+0,63 pp) – cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize – şi de fondurile europene (+0,38 pp).

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 48,62 mld lei, înregistrând o creştere de 19,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+71,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%.

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,7%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (10,0%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Evoluţia fondului de salarii din economie reflectă dinamicile câştigului salarial mediu brut (9,6%) şi a efectivului de salariaţi (0,4%) înregistrate în perioada decembrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada decembrie 2023 – septembrie 2024.

Şi contribuţiile de asigurări au crescut cu 10,5% (an/an), până la 172,89 mld lei, apropiată de majorarea fondului de salarii din economie. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele zece luni ale anului trecut (18,6 mld. lei în ianuarie – octombrie 2025, faţă de 14,7 mld lei în lunile ianuarie – oct 2024, dar şi de eliminarea excepţiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 38,14 mld lei, consemnând o creştere de 15,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA – respectiv diferenţa dintre TVA colectată sau brută şi restituirile de TVA – au crescut cu 9,2% (an/an), însumând 108,38 mld lei. Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+7,8%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (27,2 mld. lei în ian-oct 2025, comparativ cu 25,2 mld lei în ian-oct 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de efectele prevederilor Legii nr. 141/2025 privind modificarea cotelor de TVA.

Şi veniturile din accize au consemnat o creştere, de 10,2% (an/an), însumând 39,66 mld lei, în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,7%) şi accizele pentru produsele din tutun (5%), influenţate şi de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluţia lunară prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au crescut cu 9%, până la însumat 46,32 mld lei, voluţie susţinută de vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R şi veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

În ceea ce priveşte sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 40,59 mld lei, în creştere cu 31,9% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat, ajunse la o sumă de 640,42 mld lei, au crescut mai lent decât veniturile, respectic în termeni nominali cu 9,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Raportat la PIB, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,53 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 33,14% din PIB la 33,67% din PIB.

„Analizând evoluţia ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observâm că ritmul de creştere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB”, se arată în document.

Cheltuielile de personal au însumat 140,34 mld lei, în creştere cu 5,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, dar, exprimate ca pondere în PIB, aceste au scăzut cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 7,4% din PIB.

Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluţie descrescătoare începând cu luna iulie, astfel că în luna octombrie acestea sunt cu 500 toamilioane lei mai mici faţă de luna octombrie a anului 2024.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 79,71 mld lei, în creştere cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu dobânzile, acestea au fost de 46,77 mld lei, cu 13,91 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În acelaşi timp, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 209,12 mld lei în creştere cu 12,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 10 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,86 mld lei.

La capitolul cheltuieli cu subvenţiile, acestea au fost de 10,06 mld lei, aceasta reprezentând subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (909,08 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 13,37 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

În ceea ce priveşte cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii), acestea au fost de 51,44 mld lei, în creştere cu 24,56% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 96,04 mld lei, cu 8,65% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 88,40 mld lei.