Care sunt judeţele care au atras cei mai mulţi bani din PNRR pentru investiţii în sănătate? Centrele universitare domină
Bucureşti, Mureş şi Constanţa sunt primele judeţe cu proiecte de 150-200 milioane de euro în total pentru investiţii în sănătate din bani cuprinşi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
♦ Primele zece judeţe după valoarea proiectelor PNRR pentru sănătate sunt şi centre mari universitare ♦ Valoarea cumulată a proiectelor din finanţare europeană pentru sănătate este de puţin peste 1 mld. euro ♦ Primele zece judeţe „muşcă“ peste 80% din suma totală.
Bucureşti, Mureş şi Constanţa sunt primele judeţe cu proiecte de 150-200 milioane de euro în total pentru investiţii în sănătate din bani cuprinşi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Datele de pe platforma publică a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene arată că şi mai jos în clasament sunt tot judeţe dezvoltate, centre universitare puternice, acolo unde s-a concentrat de altfel infrastructura sanitară şi, mai important, resursa umană.
În total, primele zece judeţe după valoarea proiectelor din bani nerambursabili din PNRR pe componenta de sănătate adună investiţii de 837 mil.
euro.
Din totalul de aproape 1,1 miliarde de euro care revin acestui domeniu, mai bine de 80% se duc în aceste zece judeţe mari.
Ca proiecte cu valori mari, vorbim despre corpuri noi de spitale în cadrul unor unităţi deja existente, modernizarea infrastructurii unor spitale, centre noi de diagnostic, echipamente medicale, reabilitarea unor săli de operaţie. Concentrarea investiţiilor publice şi private în judeţele dezvoltate a fost în ultimii ani o constantă în domeniul medical.
Astfel, prăpastia între oraşele mai mici şi marile zone urbane a crescut. Sunt localităţi întregi fără medic de familie, iar din cel mai apropiat oraş lipsesc de asemenea medicii pe anumite specialităţi. Pediatria este cea mai afectată, din datele autorităţilor. În acest context, pacienţii merg sute de kilometri pentru tratamente. În plus, mulţi amână vizitele la spital din cauza lipsei accesului, ceea ce duce la boli descoperite în stadii avansate, mai greu de tratat.
Banii din PNRR au fost văzuţi ca o salvare pentru sistemul medical din România, unde s-a construit o singură unitate medicală de stat de la zero (la Mioveni) în ultimii 30 de ani.
În vara lui 2026, investiţiile trebuie să fie gata, astfel că beneficiarilor care au depus proiectele le mai rămân circa 10 luni pentru implementare. În total sunt 16 componente principale de investiţii. Pe componenta de sănătate, spre exemplu, sunt 1,1 mld. euro din PNRR şi aproape 1.600 de proiecte, dintre care aproape 49% sunt proiecte executate.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













