„Avem în România multe spitale care sunt în situaţia în care peste 90% din bugetul pe care îl primesc este dedicat salariilor. Vă rog să vă gândiţi că în cazul în care aproape toţi banii pe care îi ia un spital se duc pe salarii, cât mai rămâne pentru medicamente, pentru a combate infecţiile nosocomiale, pentru dotări cu aparatură, pentru analize, pentru alte lucruri care ţin într-adevăr de calitatea serviciilor medicale”, spune, vineri, premierul Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, norma de personal este la nivelul minim, ca să fie cât mai mulţi angajaţi şi se constată, cel mai rău, că nu există servicii.

„Dar datorită modalităţii de finanţare, primim bani ficşi pentru cheltuieli de personal, fără ca aceşti bani, 60-70% să fie legaţi de serviciile medicale care le prestăm. Şi cred că aici trebuie intervenit, pentru că acest tip de spitale, din păcate aşa, ca să simplific, nu sunt pentru pacienţi, ci sunt pentru angajaţi”, reclamă Bolojan.

Acesta salută ce a făcut Ministerul Sănătăţii săptămâna asta, prin promovarea unei hotărâri de guvern prin care se extinde numărul de molecule, de medicamente generice, pe care pacienţi le pot accesa. Acest fapt vine nu doar să mărească plaja de medicamente pe care o pot accesa pacienţii, dar vine să ne reducă cheltuielile.

„Pentru că gândiţi-vă că ne-au crescut în ultimii ani cheltuiele cu medicamentele în România în fiecare an cu nişte sume care nu sunt compensate de realitatea, de calitatea tratamentelor şi aşa mai departe. Asta pentru că suntem debalansaţi, iar ponderea medicamentelor inovative, cele de ultimă generaţie, care sunt mult mai scumpe - 30%, 40%, 50% decât cele generice - este mult mai mare Această hotărâre vine în subsidiar să scadă şi cheltuielile pentru medicamente şi asta înseamnă că cu acelaşi buget vom putea să oferim mai multe servicii medicale pacienţilor din România. Asta înseamnă să ne controlăm cheltuielile peste tot”, afirmă Ilie Bolojan.

Premerul mai spune că singura formulă pe care o putem avea pentru a ţine echilibrele bugetare şi pentru a avea o economie stabilă în România în anul următor ţine de aceste două aspecte: să fie scăzute cheltuielile şi să fie accesate fondurile europene.

„Cel mai mare sprijin pe care îl putem da economiei româneşti, cel mai mare pachet imediat de sprijin, este accesarea celor 10 miliarde de euro care reprezintă componenta din PNRR pe care trebuie să o accesăm până în luna august anul viitor”, a mai spus Bolojan.