Banii contează, iar datele BNR arată clar acest lucru. Românii din diaspora trimit acasă sume tot mai mari, valoarea totală a remiterilor fiind aproape dublă faţă de acum un deceniu. Însă întrebarea care prinde contur într-un context economic marcat de prudenţă, strategie şi nevoia de planificare este următoarea, aceste miliarde de euro se pierd în consum şi cheltuieli necontrolate sau, dimpotrivă, influenţa occidentală începe să modeleze comportamentul financiar al românilor?

În ultimele decenii, România a evoluat semnificativ, atât economic, cât şi social. Cu toate acestea, educaţia financiară rămâne unul dintre pilonii esenţiali care ar putea accelera dezvoltarea ţării pe mai multe planuri. În comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană, continuăm să fim în partea inferioară a clasamentului la acest capitol.

Un exemplu relevant este piaţa asigurărilor. Deşi sectorul s-a dezvoltat constant, potenţialul real există de ani buni şi este departe de a fi atins. Principalul blocaj? Nivelul redus de educaţie financiară, care afectează percepţia asupra riscului, apetitul pentru protecţie şi chiar capacitatea de planificare pe termen lung.

La fel se întâmplă şi în zona de economisire şi investiţii, instrumente care pot reprezenta avantaje majore în perioade tensionate economic, dar care sunt utilizate încă insuficient.

Aici intervine diaspora. Dincolo de banii pe care îi trimit în ţară, românii plecaţi peste hotare aduc cu ei un alt tip de influenţă: mentalitatea financiară dobândită în economii mature. Pentru mulţi dintre ei, contactul direct cu sisteme bine structurate de asigurări, economisire şi investiţii devine, inevitabil, un instrument de transformare personală. Iar această transformare nu rămâne la graniţă.

Tot mai des, cei din diaspora devin vectori de educaţie financiară pentru familiile rămase acasă. Explică de ce îşi fac asigurări de viaţă sau de sănătate, de ce pun bani deoparte lunar, de ce investesc în fonduri, obligaţiuni sau ETF-uri. Iar când aceste discuţii se repetă, an de an, lună de lună, comportamentul financiar al celor de acasă începe să se schimbe vizibil.

În plus, remiterile nu mai sunt folosite exclusiv pentru consum imediat. Tot mai mulţi români din diaspora îşi conving părinţii sau fraţii să folosească o parte din bani pentru a plăti o poliţă de asigurare, pentru a achita în avans rate, pentru a începe un fond de economii sau chiar pentru a lansa mici investiţii locale. Practic, banii nu vin singuri, vin la pachet cu o filozofie financiară occidentală, orientată spre planificare şi protecţie.

Iar aceasta poate fi una dintre cele mai importante contribuţii ale diasporei la schimbarea României, nu doar remiterea de capital, ci remiterea de comportament. Dacă economiile dezvoltate ne-au învăţat ceva, este faptul că prosperitatea nu vine doar din venituri mai mari, ci din modul în care sunt gestionate. Românii plecaţi peste graniţe încep, încet, dar vizibil, să accelereze acest proces acasă.