Într-o perioadă în care economia se mişcă mai încet, investitorii revin la o întrebare veche, ce păstrează mai bine valoarea, aurul sau proprietăţile? Iar datele din acest an înclină balanţa într-o direcţie.

În octombrie aurul a atins un nou record istoric, depăşind pragul de 4.100 de dolari uncie, pe fondul aşteptărilor crescute privind o reducere a dobânzii-cheie de către Rezerva Federală (Fed) şi al intensificării cererii pentru active considerate sigure, în contextul tensiunilor comerciale reînnoite dintre Statele Unite şi China, potrivit Reuters.

De la începutul anului, preţul metalului preţios a crescut cu 57%, depăşind pentru prima dată pragul simbolic de 4.100 de dolari. Evoluţia a fost alimentată de un mix puternic de factori: incertitudini geopolitice, aşteptări privind reducerea ratelor dobânzilor, achiziţii masive ale băncilor centrale şi intrări consistente în fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri).

Un alt avantaj major în Europa este faptul că aurul de investiţii este scutit de TVA, spre deosebire de bijuterii, al căror preţ poate ajunge chiar la dublul valorii reale a metalului. Din acest motiv, bijuteriile nu pot fi considerate un instrument investiţional, în timp ce lingourile şi monedele de aur rămân opţiuni eficiente într-o perioadă marcată de incertitudine.

Pe măsură ce aurul accelerează, piaţa imobiliară rămâne într-un ritm lent, cu tranzacţii mai puţine, cumpărători mai prudenţi şi costuri mai ridicate pentru finanţare. Iar într-o economie marcată de volatilitate, investitorii par să se întrebe tot mai des dacă stabilitatea oferită de metalul preţios nu depăşeşte, cel puţin temporar, siguranţa pe care obişnuiau să o asocieze proprietăţilor.