Inima blocului european de 16 state - in principal Germania si Franta - pare solida. Dar unele state de la periferie sunt intr-un marasm financiar profund, cu somaj ridicat, deficite bugetare evident nesustenabile si economii care nu mai sunt competitive ca suratele lor europene.

Modul cum Europa alege sa abordeze problemele acestor tari - cum sunt Grecia, Spania, Portugalia si Irlanda (grupate sub acronimul PIGS) - ar putea determina viitoarea constructie politica a Europei si chiar viitorul monedei euro.

Pietele mondiale s-au cutremurat in fata semnalelor ca investitorii au devenit tot mai reticenti in a credita Portugalia. Tara a fost nevoita sa restranga un plan de creditare pe termen scurt, gest neobisnuit in ochii Europei.

Daca investitorii pleaca sau cer dobanzi exorbitante pentru a credita astfel de tari, apare o presiune asupra Germaniei, a Frantei si a altor state din zona euro sa decida ce vor sa faca. Vor veni in ajutorul vecinilor aflati la ananghie? Sau le vor permite pur si simplu sa se prabuseasca, ceea ce ar avea repercusiuni majore asupra Europei si a pietelor financiare de pretutindeni?

In centrul problemei se afla lipsa de interes a Europei din urma cu mai bine de un deceniu de a alege intre unificare si separare. S-a ales unificarea economica si independenta politica a statelor nationale.

Pe scurt, s-a dorit o varianta care sa combine avantajele ambelor situatii, iar pentru o vreme modelul a parut sa functioneze. Succesul i-a uimit pe multi economisti, multi dintre ei din Marea Britanie si SUA, care au sustinut ca o moneda unica necesita o unificare politica mai stransa.

Inca mai persista opinia ca statele aflate in dificultate pot conta pe vecinele lor mai prospere in caz ca e nevoie de un plan de salvare.