Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator Re:Rise: „Faptul că o clădire nu are bulină nu înseamnă în niciun caz că ar fi sigură în caz de cutremur”

Pe 4 martie s-au împlinit 45 de ani de la ultimul mare cutremur din România şi, chiar dacă amintirile tragediei au rămas întipărite în memoria colectivă a românilor, informaţiile referitoare la vulnerabilităţile clădirilor în care trăim sunt în continuare neclare. Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re: Rise, a vorbit în cadrul ediţiei speciale a webinarului  Real Estate. Real Talk  realizat de Storia.ro,  în parteneriat cu Business MAGAZIN, despre cele mai răspândite mituri legate de cutremur, inclusiv cel referitor la cunoscuta bulină roşie. 

Re:Rise reprezintă o asociaţie de voluntari cu activităţi axate pe reducerea riscului seismic, iar printre cele mai recente proiecte ale acesteia se numără un studiu realizat împreună cu Storia.ro axat pe analizarea unei serii de mituri pe care cei mai mulţi dintre noi le consideră drept adevăruri referitoare la vulnerabilităţile clădirilor. În cadrul studiului, au măsurat diferite percepţii ale românilor şi au observat în ce măsură aceste percepţii sunt accentuate sau diminuate în funcţie de anumite caracteristici demografice şi au testat, de asemenea, în ce măsură oamenii tind să creadă aceste mituri: „Am observat, de pildă, că riscul seismic este o temă mult mai prezentă în mentalul cuiva care trăieşte în afara arcului carpatic, zonă mai supusă hazardului seismic, decât în cazul celor din zonele intracarpatice, cum ar fi judeţele din Transilvania”.

Matei Sumbasacu observă că există oameni informaţi şi care ştiu la ce să se uite când vine vorba despre mutarea într-o locuinţă nouă, dar majoritatea nu cunoaşte aceste aspecte. 

Spre exemplu, puţini ştiu că formularea „fără risc seismic” reprezintă un mit, în contextul în care nu există clădiri fără un risc seismic în zonele predispuse la cutremure. „Într-o zonă expusă hazardului seismic, unde se întâmplă cutremure, nu există clădiri fără risc seismic, există clădiri care au un nivel de risc seismic scăzut şi clădiri cu un nivel mare de risc seismic, dar nu există clădiri fără niciun fel de risc. Nu există clădiri invulnerabile la cutremur, nici măcar centrala de la Cernavodă sau Casa Poporului nu sunt într-o astfel de categorie. Acea formulare are legătură cu faptul că acea clădire nu se găseşte pe listele de clădiri expertizate”, explică Matei Sumbasacu. 

Listele clădirilor expertizate includ acele clădiri la care s-a uitat cineva şi a înregistrat oficial rezultatul expertizării la Primărie, dar mai sunt multe alte clădiri care nu au fost expertizate -nici măcar 2% din fondul construit al Bucureştiului nu a fost expertizat din punct de vedere seismic. În acest context, ar fi de preferat ca o clădire să fie încadrată într-o clasă de risc seismic III sau IV, care reprezintă clasele cele mai sigure, decât să nu apară pe o astfel de listă, fiindcă acest lucru înseamnă doar că nu s-a uitat nimeni la acea clădire. „Dacă clădirea respectivă nu are bulină, există mai multe riscuri. Există riscul ca, în primul rând, aceasta să fie încadrată în clasa I de risc seismic, adică să aibă bulină, dar bulina să nu apară pe faţadă. S-au demontat foarte multe buline - în Bucureşti şi în alte părţi. De fapt, foarte multe buline roşii nici nu prea există; cel puţin în Bucureşti, cam toate bulinele roşii s-au transformat în buline albe ca urmare a faptului că soarele le-a decolorat.”

În prezent, există foarte multe clădiri pentru care ştim că riscul este la fel de mare, precum la cele din clasa I de risc seismic, dar care nu au bulină, fiindcă sunt incluse în aşa-numitele categorii de urgenţă, aflate în listele de pe site-ul Primăriei şi clasificate în baza unor criterii mai vechi: „În acele categorii de urgenţă găsim clădiri care au fost expertizate în anii ‘90 după alte standarde şi alte metode de clasificare a vulnerabilităţii şi au fost găsite ca fiind foarte vulnerabile, iar după 1997 s-a schimbat sistemul de clasificare”. 

Pe listele din Bucureşti se află aproximativ 1.500 de clădiri înscrise în categoriile de urgenţă, clădiri care la reexpertizare(care este obligatorie pentru acele clădiri) ar intra, foarte probabil, în clasa I de risc seismic. Aşadar, când vorbim despre faptul că o clădire nu are bulină trebuie să analizăm dacă respectiva clădire apare pe lista categoriilor de urgenţă (situaţie ce înseamnă că ar putea fi inclusă în clasa I de risc seismic),  dacă ar merita bulină, o aşteaptă sau este înscrisă în clasa a II-a de risc seismic. Aceasta din urmă se referă la clădirile în cazul cărora există un risc major de avarii structurale în cazul unui cutremur. Pe scurt, faptul „că o clădire nu are bulină nu ne spune în niciun caz că ar fi sigură”.

Clasa a III-a de risc seismic include clădirile în care se aşteaptă avarii în cazul unui cutremur mare, dar non-structurale, iar clasa a IV-a de risc seismic încorporează clădirile al căror comportament este în linie cu standardele actuale, acele clădirice s-ar comporta la fel de bine ca o clădire nouă.

De ce nu au fost expertizate toate clădirile din Capitală? „Nu este un deziderat expertizarea tuturor clădirilor din Bucureşti, aceasta fiind o unealtă foarte greoaie de estimare a vulnerabilităţii şi a riscului seismic la scară largă. Expertizarea unei clădiri este un proces care necesită resurse - atât umane - oameni foarte specializaţi; dar şi timp, şi bani, este un proces costisitor din toate punctele de vedere şi este foarte potrivit, atât pentru a estima vulnerabilitatea unei clădiri, cât şi pentru a propune nişte soluţii de intervenţie. Însă, pentru că expertizarea a evoluat într-un proces complicat, ne-am legat de mâini şi de picioare şi am ajuns în situaţia în care să nu vedem pădurea de copaci: ne uităm cu lupa la fiecare copac, dar nu ştim cât de mare este pădurea - adică toată vulnerabilitatea clădirilor din Bucureşti.” Matei Sumbasacu menţionează că există iniţiative la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale, reforme care au fost incluse şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care vizează dezvoltarea unei unelte care să ajute la evaluarea la scară largă a fondului construit. „E adevărat, poate ne vor scăpa nişte detalii, pasul următor ar fi să ne uităm cu lupa acolo unde va fi nevoie şi să prioritizăm expertizarea, acesta este planul pentru următorii ani.”

Din datele pe care Re: Rise le are, incomplete până acum, există mai multe zone riscante în Bucureşti. „În mod evident vorbim despre centrul Capitalei. Oraşul a crescut concentric, cu nucleul său de clădiri, stratul cel mai vechi de clădiri fiind concentrat în mijlocul oraşului. Avem acolo, de asemenea, străzi înguste şi o posibilitate de blocare a unor segmente de drumuri după cutremur, ca urmare a faptului că vor apărea acolo dărâmături.” În cadrul asociaţiei au construit o platforma, dupacutremur.ro, unde au centralizat mai multe informaţii referitoare la starea clădirilor din Capitală, inclusiv o hartă a zonelor de dărâmături aferente fiecărei clădiri vulnerabile, din clasele I şi II de risc seismic, precum şi din categoriile de urgenţă. Din acea analiză reiese că centrul Bucureştiului are un risc foarte mare de a fi izolat, în special anumite zone din acesta, cum ar fi zona Hristo-Botev-Colţei; Calea Victoriei şi diferite străzi adiacente. Tot pe acea hartă, cei care au curiozitatea pot observa şi situaţia cartierelor „dormitor”: „Să spunem Doamna Ghica: dacă ne uităm în acea direcţie, vedem cum unele clădiri apar a fi vulnerabile, altele nu apar, acestea fiind clădiri tip, făcute de aceiaşi oameni, în acelaşi timp aproape, cu aceleaşi materiale, singurul lucru care diferă în mod semnifcativ, de la clădire la clădire, este stratificaţia geologică, straturile de pământ pe care este construită clădirea. Ne întrebăm - când vedem de exemplu la Doamna Ghica că 3 din cele 20 de blocuri identice au fost încadrate în categorii de urgenţă sau în clasa I sau II de risc seismic, ce se întâmplă cu celelalte clădiri similare?”

Motivul este că acestea nu au fost expertizate, explică specialistul, care punctează şi că dacă o expertiză s-ar realiza în cazul acestora ar intra, foarte probabil, în clasa I sau II de risc seismic. Menţionează, de asemenea, că o problemă despre care nu se vorbeşte încă suficient şi care probabil va deveni o temă în următoarea perioadă ţine de blocurile din secţiuni tip, din cartierele dormitor. De exemplu, secţiunea OD (cu orientare dublă n.red.): „În 1977 a existat un colaps al unei secţiuni OD în cartierul Militari, iar în tot Bucureştiul există astfel de clădiri . Aceste clădiri tip au fost analizate ulterior şi s-au găsit vulnerabilităţi inerente ale acestui tip de secţiune, care apare în nenumărate locuri din Bucureşti, iar blocurile care sunt construite conform secţiunii OD sunt foarte vulnerabile. „Nu putem vorbi despre zone periculoase fiindcă nu avem suficiente date ca să facem o comparaţie între centrul Bucureştiului şi cartierele dormitor, unde nu s-au făcut atât de multe expertize şi care par astfel mai puţin vulnerabile”.

Citiţi mai multe despre cum să identificaţi vulnerabilităţile unei clădiri în caz de cutremur, precum şi despre ce puteţi face într-o astfel de situaţie, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Matei Sumbasacu, structurist şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise. 

Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.