Chestia este ca Mamoulian i-a spus lui Garbo, inainte de a filma secventa, sa priveasca pur si simplu in gol, fara sa se gandeasca la nimic si fara sa incerce sa exprime ceva. Restul il face mintea spectatorului, atins de drama reginei nevoita sa isi paraseasca tara. Spectatorul priveste un gol pe care il umple cu imaginatia sa.

Am regasit aceeasi privire goala saptamana trecuta, la noul ministru al muncii Ioan Botis, intrebat la prima sa conferinta de presa despre deficitul fondului de pensii. Nu a avut durata din film si nici incarcatura emotionala nu a fost aceeasi si nici nu a trebuit sa imi pun imaginatia la treaba, privirea era goala si atat. Nu stiu, nu cred ca a fost vreo indicatie regizorala - ministrul parea sa nu se gandeasca la ceva si nici nu incerca sa exprime ceva. Privea conferinta de presa ca pe o durere de masea care trece, ca o sacaiala in drumul spre biroul ministerial suficient de mare si lat ca sa mascheze privirea goala.

N-ai cum sa nu devii un cititor in priviri aparent goale, mai ales in Romania, unde strada este plina de asa ceva; cele mai multe ascund, se simte asta, drame, griji, apasari. Altele, ceva mai putine, sunt fie profesionale, masti adica, fie sunt chiar goale, lipsite de idei, emotii sau sentimente.

As lega privirile goale de deprofesionalizarea Romaniei. Cele mai triste stiri ale perioadei care a trecut au fost, cred, nu caderea economica sau reducerile de venituri sau cresterile de taxe, ci numarul in scadere al celor ce trec de examenul de bacalaureat (abia o treime la sesiunea din toamna) si, mai nou, de incredibilul 98% care reprezinta procentul celor ce nu au izbutit sa treaca testul admiterii in Institutul National al Magistraturii. Situatia in sine, adica cei 3.200 de candidati din care numai 72 au trecut testul nu este desigur, reprezentativa la nivel national, nu poate oferi o dimensiune a ceva. Poate si testul a fost mai greu ca de obicei sau poate examinatorii mai duri, dar, pe de alta parte, 3.200 este un numar suficient de mare pentru a incepe sa iti pui intrebari.

Asa cum nu poti sa nu iti pui intrebari in momentul in care afli ca aproape jumatate dintre semenii tai cred ca Soarele se roteste in jurul Pamantului sau ca in jur de o treime pur si simplu nu pot intelege o pagina de text. Asa cum nu poti sa nu iti pui intrebari atunci cand constati modul in care multi semeni siluiesc limba romana sau le constati saracia evidenta de idei, creativitatea in cadere libera sau lipsa de personalitate si identitate.

Romania a inceput sa traverseze in prezent o a doua perioada de exod, in care tot mai multi cetateni pleaca sa lucreze sau sa se stabileasca in strainatate, manati de criza, salarii in scadere, mediul economic instabil sau de situatii conflictuale de genul "toti impotriva sistemului sanitar". Rezultatul va fi o si mai mare reducere a competentelor, o pierdere de substanta in clasa de mijloc romaneasca, deja afectata de incercarile ultimilor doi ani. Or, clasa de mijloc ofera functionari, profesori, birocrati, specialisti, ingineri, asistente medicale, muncitori calificati, avocati, economisti sau politisti. Efectele plecarii lor se vor vedea in timp, prin noi scaderi economice, prin limitarea dezvoltarii sau prin plafonarea in zonele aride ale economiei mondiale, tot asa cum acum traim nu numai efectele crizei economice internationale, ci si pe cele ale limitarii competentelor pe baza de criterii politice, in care insul este judecat pe baza carnetului de partid si nu a rezultatelor sau ideilor. Un sport practicat cu osardie in ultimii 20 de ani.

Exista studii clare, documentate, cu formule, explicatii si grafice, care leaga stiinta de carte a unei natii de cresterea PIB, de calitatea vietii, de investitii, economii si spor economic. Romania are nevoie si de investitii straine si de credite si de reducerea deficitelor si de productie industriala, dar in egala masura are nevoie de creativitate, de idei, de un mediu social stabil, de scoala decenta, cu absolventi intregi la cap.

Austeritatea intelectuala creeaza monstri cu privirile goale. Si, ca sa fiu clar si sa raspund la o potentiala intrebare, un ins bine pregatit stie sa raspunda la intrebari, dar unul educat stie ce intrebari merita sa capete un raspuns.